Un nou top plaseaza Romania pe un loc fruntas nedorit. Tara noastra este pe primul loc in privinta fenomenului de parasire timpurie a scolii. Tinerii romani abandoneaza studiile, iar acest lucru le afecteaza viitorul, accesul pe piata muncii si nivelul de trai. In cel mai recent raport Eurostat, tarile care inregistreaza cele mai mici cote de abandon al scolii sunt Croatia, Polonia si Grecia.
Abandonul scolar, un flagel in Romania
In 2023, ponderea tinerilor cu varste cuprinse intre 18 si 24 de ani care au renuntat la educatie si formare in UE a fost de 9,5%. Ponderea a scazut constant in ultimii 10 ani, aducand membrii UE mai aproape de obiectivul de reducere a ratei abandonului scolar timpuriu la sub 9,0% pana in 2030, arata cele mai recente date Eurostat.
Parasirea timpurie a scolii a devenit deja un fenomen. Potrivit specialistilor in educatie si sociologilor, este declansat de un ansamblu de cauze asociate cu diversi factori de risc, de la contexte individuale si familiale si medii socio-economice, pana la factori culturali si sociali.
Comparativ cu 2013, 15 tari UE au raportat o pondere mai mica a parasirii timpurii in 2023, Portugalia raportand cea mai mare scadere, urmata de Spania. Germania a inregistrat cea mai mare crestere, urmata de Danemarca.
Datele raportului Eurostat, analizate de consultantii RisCo.ro, arata ca 16 tari UE au atins deja tinta la nivelul UE de 9,0% pentru 2030. Cele mai scazute procente de abandon timpuriu al educatiei si formarii au fost inregistrate in Croatia (2,0%), Polonia si Grecia (fiecare 3,7%) si Irlanda (4,0%).
Din pacate, Romania se afla de cealalta parte a baricadei, pe un nedorit loc fruntas in acest clasament. Astfel, tarile UE care au raportat cele mai mari cote de parasire timpurie in 2023 au fost Romania (16,6%), Spania (13,7%), Germania (12,8%) si Ungaria (11,6%).
De ce abandoneaza tinerii romani studiile?
Raspunsul este unul complex, sustin specialistii. Factorii care contribuie la parasirea timpurie a studiilor pot fi: dificultatea de adaptare a sistemului educational la nevoile reale ale tinerilor, factorii familiali si cei socio-economici (familie dezorganizata, lipsa de educatie a parintilor, consumul excesiv de alcool din familie), veniturile reduse, sprijinul educational insuficient, modelele negative din societate.
