Company Verification. Contacts. Client Lists.

Datoriile firmelor către bugetul de stat și bugetele sociale au continuat să crească în trimestrul IV din 2025. La finalul anului, valoarea totală a restanțelor a ajuns la 77,8 miliarde lei, de la 76,7 miliarde lei în trimestrul III din 2025, potrivit datelor platformei de analiză financiară RisCo.ro. 

În același timp, 45.108 firme figurează cu datorii restante la bugetul de stat, în special în sectoare precum construcțiile, comerțul și transporturile.

Sursa: Platforma de analiză financiară RisCo.ro 

Bugetul de stat concentrează peste trei sferturi din datorii

Cea mai mare parte a restanțelor provine din obligațiile către bugetul de stat, care totalizează 58,5 miliarde lei în T4/2025. Datoriile contestate aferente acestui buget se ridică la 1,65 miliarde lei, reflectând existența unor litigii fiscale aflate în derulare.

Datoriile către bugetul asigurărilor sociale însumează 14,4 miliarde lei, iar cele către bugetul de sănătate depășesc 4,4 miliarde lei. Restanțele către bugetul asigurărilor pentru șomaj se situează la 509 milioane lei.

Sursa: Platforma de analiză financiară RisCo.ro 

Bucureștiul concentrează aproape 40% din totalul datoriilor

Distribuția teritorială arată o concentrare puternică a datoriilor în București. Capitala însumează 30,9 miliarde lei, adică aproape 40% din totalul național, cu 17.917 firme restante în T4/2025.

Pe următoarele poziții se află:

• Ilfov - 7,3 miliarde lei;
• Constanța - 3,5 miliarde lei
• Timiș - 2,7 miliarde lei;
• Sibiu, Buzău și Hunedoara - fiecare cu peste 2 miliarde lei datorii.

La polul opus, județele Covasna, Vâlcea și Sălaj înregistrează datorii sub 200 milioane lei.

Construcțiile și comerțul generează cele mai mari restanțe

Analiza pe domenii de activitate arată că lucrările de construcții rămân principala sursă de datorii la stat. Companiile din construcții de clădiri rezidențiale și nerezidențiale au cumulat datorii de 5,3 miliarde lei în T4/2025, fiind și domeniul cu cel mai mare număr de firme restante (5.992).

Comerțul cu ridicata al produselor alimentare, băuturilor și tutunului a raportat datorii de 4,5 miliarde lei, urmat de comerțul cu ridicata specializat al altor produse, cu 2,8 miliarde lei.

Alte domenii cu niveluri ridicate de restanțe sunt: 

• Industria chimică - 2,3 miliarde lei;
• Activități de protecție și gardă - 1,9 miliarde lei;
• Construcția de drumuri și căi ferate - 1,9 miliarde lei;
• Transportul rutier de mărfuri - 1,7 miliarde lei.

Datele financiare disponibile pe platforma de analiză financiară RisCo.ro arată diferențe clare între cei mai mari angajatori din România. Companiile de stat domină clasamentul după numărul de salariați, însă firmele private conduc detașat la cifră de afaceri, profit și eficiență per angajat.

Cum arată topul celor mai mari angajatori din România, potrivit datelor RisCo? 

1. Compania Națională de Căi Ferate „CFR” SA este cel mai mare angajator din România, cu 24.493 de salariați la ultima raportare. Compania a înregistrat o cifră de afaceri de 1,2 miliarde lei, însă a raportat o pierdere netă de 432 milioane lei. Vânzările per angajat s-au situat la 49.000 lei, iar pierderea per angajat a ajuns la 18.000 lei. Compania este deținută integral de statul român, prin Ministerul Transporturilor.

Salariați Compania Națională de Căi Ferate „CFR” SA

Sursa: Platforma de analiză financiară RisCo.ro 

Vânzări per angajat Compania Națională de Căi Ferate „CFR” SA

Sursa: Platforma de analiză financiară RisCo.ro 

2. Compania Națională Poșta Română SA ocupă poziția a doua în top, cu 20.154 angajați. Poșta Română a raportat în o cifră de afaceri de 1,7 miliarde lei, în creștere cu 9,6% față de ultima raportare, și un profit net de 71 milioane lei. Vânzările per angajat au ajuns la 85.000 lei, iar profitul per angajat la 3.500 lei. Acționariatul este format din statul român, prin Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (93,51%), și Fondul Proprietatea SA (6,48%).

Salariați Compania Națională Poșta Română SA

Sursa: Platforma de analiză financiară RisCo.ro 

Vânzări per angajat Compania Națională Poșta Română SA

Sursa: Platforma de analiză financiară RisCo.ro

3. Kaufland România SCS este cel mai mare angajator privat din top, cu 14.592 de salariați, și totodată unul dintre cei mai mari contributori la cifra de afaceri din economie. Compania a avut la ultimul raport o cifră de afaceri de 20 miliarde lei și un profit net de 1,2 miliarde lei. Vânzările per angajat au ajuns la 1,3 milioane lei, iar profitul per angajat la 79.000 lei. Acționariatul Kaufland România SCS este format din Kaufland International Erste GmbH (Germania), cu o participație de 99,90%, și Kaufland România SRL, cu 0,10%.

Salariați Kaufland România SCS

Sursa: Platforma de analiză financiară RisCo.ro

Vânzări per angajat Kaufland România SCS

Sursa: Platforma de analiză financiară RisCo.ro

4. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva RA a raportat 13.625 de angajați și o cifră de afaceri de 3 miliarde lei, însă profitul net s-a prăbușit la 9,8 milioane lei, în scădere cu peste 95% față de anul anterior. Vânzările per angajat s-au situat la 219.000 lei, iar profitul per angajat la doar 700 lei. Romsilva funcționează ca regie autonomă, sub autoritatea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. 

Salariați Regia Națională a Pădurilor – Romsilva RA

Sursa: Platforma de analiză financiară RisCo.ro

Vânzări per angajat Regia Națională a Pădurilor – Romsilva RA

Sursa: Platforma de analiză financiară RisCo.ro

5. Lidl Discount SRL completează topul cu 12.735 de salariați. Compania a înregistrat o cifră de afaceri de 24 miliarde lei, cea mai mare din acest clasament, și un profit net de 1,2 miliarde lei. Vânzările per angajat au ajuns la 1,9 milioane lei, iar profitul per angajat la 96.000 lei, cele mai ridicate valori din top. Acționariatul este deținut integral de W E International GmbH, cu originea în Germania.

Salariați Lidl Discount SRL

Sursa: Platforma de analiză financiară RisCo.ro

Vânzări per angajat Lidl Discount SRL

Sursa: Platforma de analiză financiară RisCo.ro

În total, companiile de stat din top cumulează 58.272 de angajați, dar generează aproximativ 5,9 miliarde lei cifră de afaceri, cu profituri reduse sau pierderi, influențate în principal de pierderea CFR. Vânzările per angajat se situează sub 220.000 lei.

În schimb, companiile private din top au 27.327 de angajați, dar realizează 44 miliarde lei cifră de afaceri și un profit net cumulat de 2,4 miliarde lei. Vânzările per angajat depășesc 1,3 milioane lei.

Prima lună din 2026 anunță peste 500 de deschideri ale dosarelor de insolvență. Comparativ cu ultimele luni ale anului trecut, dinamica indică un debut de an relativ moderat al dosarelor de insolvență. Dacă în lunile Septembrie, Octombrie, Noiembrie și Decembrie 2025 se înregistrau valori foarte ridicate, de peste 900 de dosare, luna Ianuarie 2026 confirmă continuarea fenomenului, dar într-un ritm diferit. 

Creștere de peste 60% în Capitală  

Asemenea situațiilor precedente, Capitala a înregistrat cel mai mare număr de dosare de insolvență, acesta depășind 130 în luna Ianuarie 2026. Raportat la Ianuarie 2025, putem observa că în prima lună a anului 2026, Capitala consemnează o creștere de peste 60%. Datele platformei financiare arată că numărul dosarelor a crescut de la puțin peste 80 de dosare în Ianuarie 2025, la peste 130 în prima lună din noul an - creșterea numărului de dosare indică faptul că această evoluție nu reprezintă un caz izolat, ci o tendință care persistă. 

Evoluția insolvențelor în județele din țară 

Un trend ascendent al dosarelor de insolvență întâlnim și în județele Dolj, Satu Mare, Timiș și Arad. De la 7 cazuri de insolvență, la 19 dosare deschise doar în luna Ianuarie 2026, județul Dolj înregistrează o creștere de 171%. În Satu Mare observăm un caz asemănător, numărul dosarelor de insolvență aferente lunii Ianuarie 2026 ajungând la 12. Deși valoarea este mai mică în comparație cu celelalte județe sau regiuni din țară, evoluția de 140% semnalează existența unor probleme economice în rândul firmelor. 

De asemenea, și antreprenorii din Timiș resimt provocările - doar în Ianuarie 2026 au fost deschise 21 de dosare de insolvență. Astfel, volumul s-a dublat față de aceeași perioadă a anului trecut, semnalând o evoluție semnificativă a dificultăților financiare pentru firmele din regiune. În Arad discutăm de o creștere de 86%, ceea ce ne indică deschiderea unui număr de 13 dosare de insolvență.  

Datele analizate arată creșteri ale dosarelor de insolvență în luna Ianuarie 2026 întâlnim în județele Brăila, Covasna, Botoșani, Teleorman, Vaslui. 

"În 2025, multe firme și-au suspendat activitatea, iar acest lucru face ca 2026 să se contureze ca un an al alegerilor dificile. Antreprenorii vor fi nevoiți să decidă ce obiective merită cu adevărat prioritizate și unde își direcționează resursele limitate pentru a-și asigura stabilitatea. În același timp, devine tot mai clar că în 2026 nu mai putem spune - DA - oricărei colaborări, fără o minimă înțelegere a istoricului unei firme, a capacității sale de plată și a potențialului real de profitabilitate pe termen lung." afirmă Daniela Colnicianu, Director Vânzări în cadrul RisCo. 

Chiar dacă, per ansamblu, insolvențele au urcat încă din prima lună a lui 2026, unele județe înregistrează în schimb o scădere a numărului de dosare comparativ cu luna Ianuarie 2025: Caraș-Severin -83%, Maramureș -80%, Salaj -60%, Neamț -43%. 

Top domenii activitate după numărul de dosare: 

• Lucrări de instalații electrice și tehnico-sanitare și alte lucrări de instalații pentru construcții - circa 116%; 

• Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale - aproximativ 94%; 

• Comerț cu amanuntul în magazine nespecializate - aproximativ 88%; 

• Restaurante - 45%; 

• Comerț cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului - 33%. 

Pentru 2026, atenția se îndreaptă către impactul politicilor bugetare, în special asupra creșterii taxelor și modul în care acestea afectează mediul privat. Schimbările recente au influențat deja modul în care firmele își desfășoară activitatea, iar efectele nu se opresc aici - acestea vor ajunge și pe piața muncii. În 2025 insolvențele au fluctuat constant, iar în Decembrie s-a înregistrat un număr foarte mare de dosare. Din acest motiv, ne putem aștepta la schimbări atât în rândul angajărilor, cât și cel al disponibilizărilor. 

Începutul anului 2026 arată că deciziile de consum și de business vor fi tot mai pragmatice: oamenii și companiile vor alege ceea ce le aduce rezultate concrete. Este posibil ca unele firme să reducă investițiile în testarea unor idei și să se concentreze mai mult pe ceea ce deja funcționează și generează rezultate sigure.