Trendul cu semne de intrebare: tot mai multi angajati sunt impinsi sa isi deschida „firme” in loc sa fie considerati salariati. Care sunt riscurile?

Trendul cu semne de intrebare: tot mai multi angajati sunt impinsi sa isi deschida „firme” in loc sa fie considerati salariati. Care sunt riscurile?

Un trend cu multe semne de intrebare si riscuri se remarca in ultimii ani pe piata muncii. Tot mai multe companii din Romania au inceput sa le ceara candidatilor sau angajatilor existenti sa isi deschida un PFA, SRL sau I.I., pentru a putea colabora „pe baza de factura” in loc de contract individual de munca. Uneori aceasta conditie apare chiar in anuntul de angajare. Numai ca...desi la prima vedere, pare o solutie flexibila, chiar avantajoasa fiscal, in spatele acesteia se ascunde o problema juridica serioasa: munca mascata sau, mai exact, disimularea unui raport de munca sub forma unei colaborari comerciale.

 

Impovarati de presiunea fiscala, angajatorii cauta solutii…unilateral avantajoase

O scanare rapida a ofertelor de pe platformele de recrutare si a anunturilor de joburi din social-media ne arata ca moda “facturarii salariului” este prezenta. De ce castiga tot mai mult teren acest model? Argumentele companiilor sunt numeroase: costuri mai mici pentru ca angajatorul nu mai plateste contributiile sociale aferente salariului (CAS, CASS, CAM etc.); contractul comercial poate fi reziliat mai usor decat unul de munca; se evita birocratia specifica relatiilor de munca; unele domenii (IT, marketing, design, consultanta) pot beneficia de regimuri fiscale avantajoase prin PFA.

Totusi, aceste avantaje sunt unilaterale, mai exact servesc in primul rand interesul angajatorului, nu pe cel al colaboratorului.

Codul Muncii este foarte clar in privinta raportului de munca: atunci cand o persoana fizica presteaza munca pentru o alta persoana (fizica sau juridica), sub autoritatea acesteia, in schimbul unei remuneratii si in baza unei subordonari (program, instructiuni, control), acest raport trebuie sa fie unul de munca, nu comercial. Daca aceste elemente sunt prezente atunci chiar daca partile masceheaza relatia sub forma unei colaborari intre un SRL sau PFA si companie, in fapt este vorba despre un raport de munca.

Care sunt riscurile pentru angajator si… colaborator?

La un control, Inspectia Muncii si ANAF pot reincadra aceste relatii ca raporturi de munca mascate, iar consecintele sunt semnificative:

  • amenzi consistente pentru compania care a apelat la aceasta solutie
  • obligatia de a plati retroactiv contributiile sociale si impozitele aferente
  • riscuri penale in cazuri de evaziune fiscala.

Totodata pentru persoana care accepta sa devina „PFA-salariat” exista o serie de riscuri:

  • pierde dreptul la concediu platit, concediu medical, protectie la concediere, vechime in munca, pensie
  • instabilitatea financiara
  • raspunderea juridical
  • creditele bancare sau leasingurile pot deveni mai greu de obtinut.

Acest fenomen este alimentat si de lipsa controalelor, dar si de faptul ca multi candidati accepta situatia pentru a nu pierde oportunitatea de lucru.