Protectia datelor personale devine o prioritate pentru multi utilizatori de internet din Uniunea Europeana. In 2025, aproape 77% dintre europeni au adoptat masuri pentru a-si gestiona accesul la datele personale online, marcand o crestere semnificativa fata de 2023. Tendinta arata o maturizare digitala, alimentata si de constientizarea riscurilor si de presiunea reglementarilor privind confidentialitatea. Cu toate acestea, Romania ramane mult sub media europeana, cu doar 56% dintre utilizatorii de internet care declara ca isi protejeaza datele online.
Publicitatea si localizarea, principalele zone de risc percepute
La nivelul UE, cea mai frecventa masura de protectie a fost refuzul utilizarii datelor personale in scopuri publicitare, adoptata de 58,8% dintre utilizatori. Aproape la fel de multi, 56,2%, au restrictionat sau au refuzat accesul aplicatiilor si platformelor la localizarea geografica. Comparativ cu 2023, aceste comportamente sunt in crestere, semn ca utilizatorii devin mai selectivi in relatia cu platformele digitale si mai atenti la modul de gestionare a datelor personale. Tot mai populara este si limitarea accesului la profilurile de social media sau la stocarea online partajata, masura adoptata de 46% dintre utilizatorii europeni.
Mai multa atentie la securitate, dar nu suficienta
Desi comportamentele de protectie a datelor personale sunt in crestere, statisticile Eurostat arata ca inca exista spatiu de imbunatatire. Doar 39% dintre europeni verifica daca un site este securizat inainte de a furniza date personale, iar doar 37,6% citesc politicile de confidentialitate inainte de a-si da acordul. Pentru companii, aceste cifre indica o dubla provocare: nevoia de a investi in securitate reala, dar si de a comunica mai clar si mai transparent modul in care sunt utilizate datele utilizatorilor.
Diferentele dintre statele membre sunt majore. Finlanda se afla pe primul loc, cu 92,6% dintre utilizatori care au luat masuri de protectie a datelor, urmata de Olanda (91,2%) si Cehia (90,3%).
La polul opus se afla Romania (56,0%), Slovenia (57,4%) si Bulgaria (62,0%), piete unde nivelul mai scazut de educatie digitala si increderea redusa in mecanismele online continua sa franeze adoptarea comportamentelor de protectie.
