În 2024, resursele totale de energie disponibile în România au atins 42 milioane tone echivalent petrol (tep), nivel apropiat de cel din 2023, dar cu o ușoară scădere de 0,01%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.
Tendințele principale au fost o reducere a producției interne și o creștere a importurilor de energie, pe fondul unor variații semnificative între sursele de energie.
Producția de energie primară, în scădere
Producția internă de energie primară s-a diminuat cu 3,9% și a ajuns la 21,07 milioane tep. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat la cărbune (-13,9%), energie hidro, eoliană, solară și nucleară (-14,5%) și țiței (-4%). Singura categorie cu evoluție pozitiva a fost cea a gazelor naturale (+0,08%).
Importurile au crescut cu peste 6%
Importurile de resurse energetice au ajuns la 16,46 milioane tep, în creștere cu 6,2% față de anul anterior. Evoluția a fost susținută în principal de majorarea importurilor de țiței (+12,1%), în timp ce importurile de cărbune, gaze naturale și produse petroliere au înregistrat scăderi.
Consumul final energetic, în ușoară scădere
Consumul final de energie la nivelul economiei naționale a ajuns la un total de 12,36 milioane tep, în creștere cu 0,4%, comparativ cu 2023.
Cele mai mari creșteri s-au observat la transporturi (+2,8%) și industrie (+1,5%).
Structura consumului energetic
Transporturile au rămas principalul consumator de energie, cu o pondere de 34,5%, urmate de populație (31,8%) și industrie (21,5%). În interiorul sectorului industrial, s-au înregistrat creșteri în industria chimică și farmaceutică (+2,3%) și în construcții (+16,8%), dar o scădere în metalurgie (-11,2%).
Exporturile de energie au crescut cu 4,1%, atingând 7,49 milioane tep, în timp ce consumul intern brut de energie pe locuitor a fost de 1.598 echivalent petrol, cu 0,4% peste nivelul din 2023.
