In timp ce munca in paralel cu studiile este o practica obisnuita pentru multi tineri europeni, Romania se afla la coada clasamentului Uniunii Europene. Datele pentru anul 2024 arata un contrast puternic intre realitatea romaneasca si cea din statele vest-europene, unde integrarea timpurie pe piata muncii este incurajata si sustinuta.
Romania, printre ultimele locuri din UE
La nivel european, 25,4% dintre tinerii cu varste intre 15 si 29 de ani erau angajati in timp ce urmau o forma de invatamant in 2024. Majoritatea, respectiv 71,4%, nu participau la piata muncii, iar 3,2% erau someri, adica disponibili pentru angajare si in cautarea activa a unui loc de munca.
Situatia este insa mult diferita in Romania. Doar 2,4% dintre tinerii romani lucrau in paralel cu studiile, unul dintre cele mai scazute procente din Uniunea Europeana. Alaturi de Romania, doar Grecia (6,0%) si Croatia (6,4%) au raportat valori mici. La polul opus se afla Tarile de Jos, unde 74,3% dintre tineri muncesc in timpul studiilor, urmate de Danemarca (56,4%) si Germania (45,8%).
Putini tineri romani cauta un loc de munca
Un alt indicator relevant este ponderea tinerilor care urmeaza o forma de educatie, care sunt someri, dar disponibili si in cautarea unui loc de munca. La nivel european, aceasta categorie reprezinta 3,2% din totalul tinerilor. In Suedia (14,1%), Finlanda (10,0%) si Danemarca (9,6%), procentele sunt considerabil mai ridicate, semn ca tinerii incearca activ sa intre pe piata muncii. In Romania, doar 0,6% dintre tinerii aflati in sistemul de invatamant formal cauta un loc de munca, cel mai scazut nivel din UE.
De ce nu lucreaza tinerii romani in timpul studiilor? Raspunsurile pot fi mai multe, in functie de tipul studiilor, domeniu, situatia economica, factori culturali:
- pun mai mult accent pe educatie (in primii ani de studiu, tinerii se concentreaza aproape exclusiv pe educatie);
- lipsa locurilor de munca flexibile pentru elevi si studenti (prea putine oportunitati de munca part-time);
- neconcordante intre sistemul educational si piata muncii;
- dependenta financiara de familie;
- program scolar si universitar rigid;
- temerea ca munca poate afecta performanta academica;
- informare redusa a tinerilor privind oportunitatile de munca disponibile;
- distante mari intre domiciliu si institutiile de invatamant sau locurile de munca.
Desi concentrarea pe educatie este importanta, lipsa experientei profesionale timpurii poate ingreuna tranzitia de la scoala la piata muncii. Foarte multe firme cer experienta la momentul angajarii, iar in lipsa ei sau macar a experientei de internship, voluntariat sau job part-time, multi tineri rateaza oportunitati.
