In multe companii din Romania, circula o expresie: „Nu arata ca stii sa faci mai mult, ca o sa-ti dea mai mult de munca”. Si este adevarat, iar din pacate, abordarea gresita a multor manageri ii determina pe angajati sa se autolimiteze, de teama suprasolicitarii. Aceasta mentalitate, nascuta din experiente repetate, reflecta o problema reala: transformarea competentei intr-o pedeapsa, nu intr-un atu.
Talentul si eficienta, riscuri in mediul profesional?
Sa zicem ca te ocupi de social-media in cadrul companiei la care lucrezi, dar tu ai o pasiune pentru fotografie de produs si skill-uri dobandite pe cont propriu. Daca spui ca te pricepi la asta, atunci probabil sefii iti vor cere sa preiei si aceasta sarcina, pentru a nu mai fie nevoie de un angajat in plus sau externalizarea serviciului. Pentru asta, s-ar putea sa nu primesti nimic in plus, doar o responsabilitate. Ce faci? Te limitezi si eviti sa spui ca…te pricepi.
Cand un angajat dovedeste ca este capabil, ca are initiativa si competente peste cerintele fisei postului, reactia instinctiva a multor manageri este sa apeleze la el ori de cate ori apare o problema…din comoditate. Problema apare cand aceasta solicitare devine constanta si cu beneficii unilaterale: angajatul primeste mai multa munca, dar nu si mai multa recunoastere; responsabilitatile cresc, dar rolul oficial ramane acelasi, iar performanta este tratata ca normalitate, nu ca valoare adaugata.
Care este rezultatul? In timp, oamenii invata ca e mai sigur sa para mediocri decat sa fie exploatati pentru competenta lor.
Asta pentru ca multi angajatori, de-a lungul timpului, au confundat si inca mai confunda disponibilitatea si capacitatea. Faptul ca un angajat poate face mai mult nu inseamna ca trebuie sa i se puna totul in spate.
O alta greseala este ca angajatii competenti nu primesc promovari, bonusuri sau macar recunoastere publica pentru efortul suplimentar. Totodata, sarcinile temporare devin permanente.
Pe termen lung, consecintele sunt si de-o parte, si de cealalta, respectiv:
- demotivare si epuizare in randul celor competenti;
- mediocritate asumata;
- pierderea talentelor
- scaderea performantei generale, pentru ca organizatia se bazeaza pe cativa angajati
- suprasolicitarea in randul angajatilor care isi asuma sarcini in plus
Cum ar trebui abordata situatia in cazul angajatilor cu mai multe skill-uri?
Raspunsul tine de logica, dar si de bun simt si competente manageriale, de atitudinea de lider, nu de sef. Cand un manager observa ca un angajat are competente peste medie, reactia corecta nu este sa-i dea mai multa munca, ci sa-i ofere oportunitati de evolutie:
- recunoastere oficiala
- recompensare (promovare, bonus, program flexibil)
- angajatii competenti trebuie implicati in decizii
- mentorat
- cultura a meritului
- programe de dezvoltare.
E simplu! Pentru ca angajatii sa nu se mai teama sa arate ce stiu, trebuie sa stie ca valoarea lor nu va fi pedepsita, ci apreciata.
