Tot mai multi angajati din Romania ajung la epuizare profesionala, asa cum este definit fenomenul de burnout, din cauza unui dezechilibru evident: volumul mare de munca, combinat cu salarii modeste si lipsa recunoasterii efortului. Aceasta combinatie toxica duce nu doar la scaderea starii de bine a angajatilor, ci si la pierderi reale pentru companii. O cercetare din 2025 arata ca 66% dintre romani declara ca au remarcat colegi afectati de sindromul burnout.
Burnout-ul nu este doar o problema personala, ci una organizationala
Desi aparent epuizarea are impact doar asupra angajatului, un management defectuos, care duce la aparitia fenomenului de burnout printre salariati, se va rasfrange si asupra companiei. Un angajat epuizat devine mai putin motivat, mai putin creativ si mai putin eficient. Dincolo de absenteism sau concedii medicale, scade si randamentul zilnic, iar asta afecteaza direct productivitatea firmei.
In lipsa unor masuri concrete, cum ar fi volumul de munca echilibrat, programe de sprijin psihologic sau politici de recunoastere a meritelor, companiile care pun presiune pe angajati risca sa piarda nu doar oameni valorosi, ci si avantajul competitiv. Investitia in bunastarea angajatilor nu mai este un moft, ci o necesitate in vremurile noastre.
Femeile sunt mai afectate de sindromul „burnout”
Un studiu realizat la inceputul acestui an, arata ca 65% dintre angajatii romani nu se simt impliniţi profesional. Principalele surse de stres la locul de munca mentionate au fost:
- volumul mare de munca (64%)
- preluarea excesiva de responsabilitaţi (50%)
- stagnarea salariului (45%)
- interacţiunea cu clienţi dificili (34%).
In cazul femeilor, volumul de munca ridicat genereaza un nivel de stres mai ridicat (68%, comparativ cu 61% in cazul barbaţilor), in timp ce stagnarea salariului este o cauza mai des intalnita in cazul barbaţilor (49% faţa de 40% in cazul femeilor).
Cum recunosti un angajat in prag de burnout si ce masuri se impun?
Semnele epuizarii nu sunt mereu evidente, dar cateva comportamente pot trage un semnal de alarma:
- oboseala cronica
- scaderea implicarii si interesului fata de sarcini
- iritabilitate, anxietate sau retragere sociala
- scaderea performantei si a concentrarii
- cresterea absenteismului sau cereri frecvente de concediu medical
In aceste conditii, ca angajator trebuie sa actionezi preventiv si responsabil prin distribuirea echitabila a sarcinilor, oferirea de beneficii, crearea unui mediu de lucru sanatos, in care angajatii sa se simta apreciati, incurajarea echilibrului viata personala si viata profesionala sau acces la consiliere psihologica.
