În iulie 2025, România se afla pe primul loc în Europa la prețul energiei electrice pentru populație - când costul este raportat la puterea de cumpărare. În același interval, România a avut și cea mai mare creștere a prețului între iunie și iulie 2025, potrivit unei analize a Asociației Energia Inteligentă.
Fără ajustare la puterea de cumpărare, România se află pe locul 10 în UE în topul celor mai ridicate prețuri pentru populație.
Deși țara dispune de resurse interne importante (gaze naturale, hidroenergie, energie nucleară și regenerabile), prețul final plătit de populație rămâne ridicat în comparație cu veniturile.
Diferențele față de alte state
Raportat la puterea de cumpărare, prețul energiei electrice în România este de aproximativ patru ori mai mare decât în Ungaria, statul cu cel mai redus cost relativ din Europa.
Factorii principali care determină costurile
- Evoluțiile din piața europeană: Cotațiile din piața comună influențează direct prețurile din România, în funcție de cerere și prețul combustibililor fosili;
- Taxe și tarife: Aproximativ jumătate din factura finală este dată de tarifele de transport și distribuție;
- Infrastructura veche: Rețelele cu pierderi mari și costurile ridicate de întreținere se regăsesc în prețul final;
- Piața liberalizată și volatilă: Fluctuațiile de preț au fost accentuate de lipsa unor instrumente clare de protecție și control;
- Tranziția energetică: Investițiile în energie verde și modernizarea rețelelor implică costuri mari, recuperate treptat prin tarife.
Impact economic și social
Prețurile ridicate ale energiei afectează direct costurile companiilor și se reflectă în prețurile bunurilor și serviciilor. Puterea de cumpărare a populației scade, iar presiunile inflaționiste se amplifică.
România devine mai puțin atractivă pentru investiții, deoarece alte țări oferă costuri energetice mai mici și stabile. Pe termen lung, acest context poate încetini creșterea economică și poate încuraja migrația forței de muncă spre state cu condiții mai avantajoase.
Consumatorii cu venituri reduse sunt cei mai expuși, existând un risc tot mai mare de sărăcie energetică, în special în zonele cu infrastructură slab dezvoltată.
