Fiecare dintre noi, macar o data in viata, am pierdut notiunea timpului la munca. Unele persoane si-au facut un obicei din acest stil de viata, fie pentru sansele de promovare, un salariu mai bun, recompense si diferite beneficii, fie pentru ca pur si simplu politica organizatiei incurajeaza munca peste program. Chiar si asa, sunt totusi angajati care au reusit sa scape din aceasta capcana. Cum putem evita sau macar minimaliza efectele adverse ale orelor suplimentare de lucru? Ce au angajatii de pierdut daca persista in ele? Ce au organizatiile de pierdut?
Fie ca vrem sau nu, este aproape imposibil sa evitam orele in plus, de munca. Ca le prestam la serviciu sau acasa, se poate intampla oricui. Spre deosebire de organizatiile bugetare in care statul peste program nu este incurajat ca optiune formala, corporatiile sprijina uneori in mod explicit acest comportament, cu consecinte negative atat la nivel individual, cat si organizational.
Potrivit statisticilor Eurostat referitoare la anul 2015 privind media orelor de lucru pe saptamana, angajatii europeni lucreaza 40,5 ore/saptamana, fara a lua in calcul timpul consumat in trafic. Pe langa aceste ore lucrate, statisticile mai adaugă 8 ore de lucru pe saptamană lucrate in mod neoficial, cumuland astfel un total de 48,5 ore lucrate pe saptamana.
Ce se intampla daca prestam ore in plus peste program?
Un numar mare de studii din domeniul psihologiei organizationale s-au centrat pe posibilele probleme cu care ne putem confrunta daca mentinem un ritm de lucru accentuat peste program. Mai jos sunt prezentate un numar de efecte adverse asociate cu orele suplimentare de munca.
1. Anxietatea - apare mai degraba ca un rezultat al imposibilitatii noastre de a finaliza toate sarcinile de la locul de munca, chiar si daca stam peste program. Teama ca maine va trebui sa reluam de unde am ramas ieri ne poate afecta mental si poate avea impact asupra comportamentului relativ la munca.
2. Depresia este unul dintre cei mai periculosi inamici ai psihicului uman in contemporaneitate, fiind intalnita cu o frecventa mare in randul persoanelor care obisnuiesc sa lucreze suplimentar. Desi nu stim daca orele suplimentare genereaza direct depresie, sau aceasta se dezvolta treptat prin intermediul unor fenomene precum burnout-ul, cu siguranta ca orele suplimentare si depresia sunt asociate. In stransa relatie cu anxietatea, depresia apare atunci cand, pe langa teama ca nu mai facem fata la sarcini, ajungem sa ne simtim inutili si neperformanti.
3. Stresul - de multe ori se intampla sa lucram in plus pentru a face fata cerintelor solicitante de la munca (sarcini multe, rapoarte nefinalizate, termene limita stranse etc.). Astfel, ajungem sa fim din ce in ce mai stresati pentru ca nu mai putem face fata cerintelor.
Comportamentele nesanatoase (lipsa activitatilor fizice, fumat si consumul de alcool)
Din moment ce stam peste program, cat timp ne mai ramane pentru doza zilnica recomandata de sport sau activitate fizica? Ajungem obositi acasa, mancam ceva si ne pregatim pentru cea de-a doua zi, fara sa mai avem timp pentru macar cei 10.000 de pasi/zi recomandati de Organizatia Mondiala a Sanatatii. Tarile nordice au adoptat o solutie eficienta: mersul pe jos (daca nu suntem departe de locul de munca) sau cu bicicleta.
In absenta unor astfel de obiceiuri personale, suntem mai degraba predispusi la a adopta un stil de viata nesanatos, ce include fumatul sau consumul dealcool in incercarea de a gestiona efectele stresului trait la munca.
Citeste continuarea articolului pe Revista Cariere
