Cladiri, terenuri si autovehicule. Pentru toate, proprietarii scot mai multi bani din buzunar in 2026. Desi se cunostea de cateva luni acest lucru, impactul a fost unul major, cand romanii au inceput sa-si verifice sumele pe care le datoreaza pentru taxe si impozite. A urmat si un val de reactii dur: de la contribuabili revoltati, la cei care au transmis ca nu vor mai plati darile, dar si contribuabili care au anuntat ca isi vor plati taxele si impozitele in ultima zi din an. Guvernul Romaniei a transmis duminica motivele detaliate pentru reforma impozitarii proprietatii se impunea.
De ce aveam nevoie de reforma?
Potrivit Guvernului, Romania era printre tarile cu cea mai mica pondere a veniturilor din impozitarea proprietatilor din tarile europene. Doar 0,55 % din PIB, fata de 1,85 % media UE. Totodata, subliniaza autoritatile, existau disproportii majore in impozite de la o localitate la alta. Valoarea impozitelor nu tinea cont de valoarea de piata a cladirii in cazul persoanelor fizice. Nu in ultimul rand, gradul de incasare era redus si impozitele nu erau actualizate cu rata inflatiei. Peste 1/3 din impozite nu erau incasate.
Asta a generat un lant al slabiciunilor:
- pierderi importante de venituri pentru autoritatile locale
- inechitati intre contribuabili
- lipsa de performanta in administratie
- creşterea sumelor transferate de la bugetul national catre autoritatile locale.
Reforma impozitarii proprietatii a fost asumata de Romania inca din perioada 2021-2022 prin Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) si in toate negocierile cu Comisia Europeana pentru reducerea deficitului bugetar, precum si prin Planul fiscal bugetar structural pe termen mediu. Este prevazuta si in angajamentul asumat de Guvernul Romaniei in decembrie 2024, aprobat in ianuarie 2025 de catre Comisia Europeana. Decizia a fost amanata de mai multe echipe guvernamentale.
Lipsa asumarii raspunderii a pus in pericol atragerea de catre Romania a fondurilor europene, amanarea incasarii unor sume importante din PNRR (cererile de plata 4 si 5 - intre 300 si 500 milioane de euro).
Care este impactul bugetar?
Potrivit calculelor Executivului, aplicarea noilor cuantumuri ale impozitelor pe proprietate conduce la o crestere estimata a veniturilor din aceasta sursa cu aproximativ 3,7 miliarde lei in anul 2026, respectiv peste 30% fata de anul 2025:
- Cladiri: +1,42 mld lei
- Terenuri: +1,09 mld lei
- Autoturisme / mijloace de transport: +1,18 mld lei.
Banii colectati din impozitele si taxele locale raman la bugetele locale.
Ce modificari au aparut in impozitarea cladirilor si terenurilor?
- Actualizarea bazei de impozitare
- Se elimina utilizarea unor valori istorice sau depasite care nu mai reflectau realitatea economica.
- Baza de impozitare pentru cladiri si terenuri este recalibrata, ca etapa intermediara, in perspectiva trecerii la impozitarea la valoarea de piata incepand cu 1 ianuarie 2027.
- Cresterea bazei de impozitare cu aproximativ 70% - la 2.677 lei/mp valoare impozabila, respectiv aproximativ 535 euro/mp, un cost mediu national realist de construire, corespunzator unei locuinte cu finisaje standard, fara a include terenul, TVA sau marja dezvoltatorului, fiind utilizata ca referinta tehnica prudenta si uniforma in etapa tranzitorie, pana la trecerea la impozitarea la valoarea de piata.
- Eliminarea scutirilor si facilitatilor nejustificate
- in vederea conformarii cu jalonul din PNRR si cu recomandarile Bancii Mondiale;
- se urmareste largirea bazei de impozitare si reducerea distorsiunilor dintre contribuabili;
- facilitatile ce se pot stabili la competenta UAT raman posibile doar in cazuri tintite, stabilite prin decizie locala, dar in limita unui procent de 5% din veniturile colectate in anul anterior;
- Consolidarea rolului autoritatilor locale
- Legea pastreaza competenta autoritatilor administratiei publice locale de a:
- stabili cotele concrete de impozitare, dar nu mai mici ca cele din anul 2025, pentru a atinge impactul estimat;
- decide eventuale reduceri sau facilitati;
- adapta nivelul taxelor la specificul local.
- Eliminarea coeficientilor de reducere
Valoarea impozabila nu mai este diminuata cu:
- pana la 50% pentru cladiri foarte vechi (peste 100 de ani);
- 30% pentru cladiri intre 50–100 ani;
- 10% pentru cladiri intre 30–50 ani;
- plus reducerea suplimentara de 0,10 a coeficientului pentru blocuri mari (cu regim de inaltime mai mare de 3 etaje si peste 8 apartamente).
Autoritatile administratiei publice locale pot stabili cota de impozitare in intervalul 0,08% – 0,2%, in cazul cladirilor rezidentiale. Daca in anul 2025 cota era stabilita la minimul de 0,08%, iar in 2026 UAT decide majorarea cotei spre 0,15% – 0,2%, atunci cresterea impozitului datorat se aplica unei baze deja majorate, amplificand impactul total in consecinta. De asemenea, s-a dat posibilitatea ca si Consiliul local / CGMB sa poata majora impozitele si taxele locale pana la +100% (in loc de 50%).
Impozitarea autovehiculelor
In cadrul reformei aferente jalonului PNRR M59, nu a fost modificata arhitectura sistemului, ci valorile aplicabile fiecarei fractiuni de 200 cm³. Aceste valori au fost diferentiate in functie de norma de poluare Euro a vehiculului, astfel incat impozitarea sa reflecte impactul diferit asupra mediului al vehiculelor.
Referitor la impozitarea autoturismelor hibrid - Comentariile Comisiei au clarificat ca o diferentiere bazata exclusiv pe categoria „hibrid” nu este suficienta, iar ajustarea criteriilor in functie de pragul de CO₂ a fost necesara pentru validarea jalonului din PNRR, a transmis Guvernul Romaniei. Categoria generica „vehicul hibrid” nu este acceptata automat ca proxy pentru emisii scazute, ci trebuie sa ai un nivel de noxe emise sub 50 g/km CO₂.
