In actuala situatie economica, a crescut tot mai mult numarul situatiilor in care instrumentele de plata - cecul sau biletul la ordin - sunt refuzate la plata de catre banci, din cauza lipsei totale sau partiale de lichiditati in contul firmelor care au emis respectivele instrumente de plata.
Pentru a evita problemele procedurale, costurile si timpul necesare pentru a executa debitorii care au emis astfel de instrumente de plata fara acoperire, managerii firmelor pot decide sa ceara plata in avans de la clientii lor.
Totusi, aceasta abordare restrange puternic anvergura – sumele si numarul de clienti – relatiilor comerciale ale firmelor, in special pentru companiile producatoare si cele din constructii, dar in general pentru toate companiile care au un numar ridicat de clienti si livreaza materii prime, semifabricate ori produse cu un ciclu lung de vanzare si incasare.
Emiterea unui cec, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista, la data emiterii, provizia sau acoperirea necesara, constituie infractiunea prevazuta in art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea 59/1934, afara de cazul in care fapta constituie o infractiune sanctionata cu o pedeapsa mai grea (art. 215 alin. 4 Cod penal - inselaciunea in forma agravata), a precizat avocatul Marius Vicentiu Coltuc.
La fel de important insa, la nivel comercial, o firma care a inregistrat un incident de plata va fi inscrisa in CIP (Centrala Incidentelor de Plati) cu respectivul incident si va figura in aceasta baza de date timp de 7 ani.
Daca incidentul de plata a avut ca instrument un cec, firma nu va mai putea emite cecuri timp de un an, ceea ce poate sa ii reduca puternic capacitatea de negociere cu furnizorii si sa o supuna la un efort financiar considerabil.
Inalta Curte de Casatie si Justitie a Romaniei a stabilit ca emiterea unei file CEC fara completarea integrala nu poate atrage raspunderea pentru infractiunea de inselaciune prevazuta de Codul Penal, ci pentru infractiunea speciala prevazuta de art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea 59/1934, care indeobste se sanctioneaza doar cu amenda administrativa pentru prima abatere.
Emiterea unui bilet la ordin pentru a carui valorificare la data scadentei nu exista acoperirea necesara nu constituie infractiune in lipsa unor elemente subiective sau obiective corespunzatoare continutului constitutiv al unei fapte penale. Astfel, emiterea succesiva de Bilete la Ordin fara acoperire poate sa probeze existenta intentiei in cadrul infractiunii de inselaciune (art. 215 Cod Penal).
