Traim in secolul vitezei, iar tehnologiile avanseaza rapid. Digitalizarea a devenit un deziderat atat in sectorul privat, cat si in sectorul public. Impactul asupra pietei muncii se resimte din ce in ce mai mult: fie prin necesitatea dezvoltarii de noi skill-uri in randul angajatilor, fie prin aparitia de noi joburi si disparitia unui locuri de munca ce pot fi inlocuite cu roboti si inteligenta artificiala. Asistam la o noua revolutie tehnologica, iar efectele sunt atat pozitive, cat si negative.
Digitalizarea si joburile noi
Pe langa eficientizarea anumitor procese si proceduri, accesul rapid la informatii, interconectarea institutiilor, digitalizarea vine si cu un pachet de joburi noi. Meseriile viitorului, asa cum au fost numite, si-au facut loc pe piata muncii treptat, in ultimii ani. Angajatii cei mai vanati sunt cei care au abilitati de utilizare a calculatorului, care stapanesc cerintele din zona digitala, cunosc instrumente de lucru digitale si de inteligenta artificiala. De altfel, zona IT ramane sectorul cel mai bine remunerat si cel mai dinamic.
In urmatorii ani, piata muncii va avea nevoie de tot mai multi specialisti in tehnologie (dezvoltare si testare de tehnologii), software, analiza de date, ingineri, dezvoltatori de aplicatii, marketing digital. Problema este lipsa unei pregatiri temeinice in acest sens pentru ca sectorul educational nu tine pasul cu noile cerinte. Romanii inca sunt la coada clasamentului, in privinta competentelor digitale, iar sectorul IT&C duce lipsa de personal calificat. Noile joburi vizeaza noi cerinte si competente, pe langa cele digitale: creativitate, competitivitate, rezistenta la stres, gandire analitica, flexibilitate, munca la distanta.
Noile tehnologii trag pe dreapta joburile traditionale
Un alt efect al evolutiei automatizarii si inteligentei artificiale il reprezinta disparitia anumitor locuri de munca. Este vorba in special de acele joburi care implica procese repetitive, rutine si care sunt usor de programat, care pot fi eficientizate cu ajutorul robotilor si noilor tehnologii.
De altfel, in fiecare etapa din evolutia omenirii au aparut tehnologii care au inlocuit anumite joburi, dar care au creat totodata si oportunitati noi. In ultimii ani, am asistat la automatizarea anumitor procese cu scopul de a reduce timpii de productie si a eficientiza metodele de lucru, insa anumite joburi, ce implica latura umana, emotionala, nu au fost inca atat de afectate de noile tehnologii. Totusi, apar semnale din ce in ce mai puternice si in aceasta zona. Si joburile din zona de comunicare si creativitate sunt in vizorul inteligentei artificiale, insa noile tehnologii au inca limitari comparativ cu resursa umana.
Chiar si in zona de productie, acolo unde tehnologia si-a facut loc rapid, in continuare este nevoie si de resursa umana cu rol de control, analiza si monitorizare.
In final, o problema care se pune tot mai des in ultimul timp tine de reglementarea utilizarii noilor tehnologii, in special cele bazate pe inteligenta artificiala, dar si necesitatea adaptarii legislatiei la progresul tehnologic. In ciuda entuziasmului in fata evolutiei tehnologice, trebuie sa existe si un set de instrumente si reglementari care sa asigure asupra faptului ca noile tehnologii vor lucra in beneficiul umanitatii.
