Romania are nevoie de toate vestile bune cu putinta. Una dintre ele a venit ieri prin vocea lui Ludovic Orban, care a declarat ca puterea de cumparare din Romania a crescut, de asemenea si salariul mediu net, rata inflatiei fiind de 2,2%.
Puterea de cumparare a crescut, dar la fel si preturile
Totodata, premierul a tinut sa precizeze ca acestea sunt date ale Institutului National de Statistica si nu date guvernamentale, fiind certificate de Eurostat. De asemenea, Ludovic Orban a mai oferit cateva informatii care pot fi trecute in registrul vestilor bune:
„Un alt lucru important - patru luni consecutive, se pare a cincea luna consecutiva, avem o crestere a productiei industriale. De asemenea, Romania este singura tara din Uniunea Europeana in care investitiile publice au avut o influenta pozitiva asupra Produsului Intern Brut. Ce inseamna asta? Ca noi suntem singura tara care am crescut investitiile publice in criza economica, pentru ca asta de regula faci, cresti investitiile, pentru ca investitiile iti asigura un motor de dezvoltare, asigura punerea in miscare a economiei”, a detaliat premierul.
Declaratia trebuie citita insa in contextul in care, desi puterea de cumparare a romanilor a crescut, acelasi lucru s-a intamplat si cu preturile. Astfel, conform acelorasi date INS, marfurile alimentare, cele care de altfel ii preocupa cel mai mult pe romani, s-au scumpit cu 4,34% in octombrie 2020 fata de octombrie 2019.
Concret, cele mai mari scumpiri fata de finalul anului trecut au avut loc la fasole (17%), servicii postale (12%), citrice (11%), fructe si faina (7%), tigari (6%), carne (5%) si paine (4%). Din nou, insa, exista si vesti bune, pentru ca simultan au existat ieftiniri la cartofi (30%), benzina (9%), bilete de avion (8%), legume si conserve de legume (5%), gaze (3%) si energie electrica (2%).
Economia - in crestere, dar si descrestere...
Tot ieri, ministrul Finantelor Publice, Florin Citu, a dat de asemenea un semnal pozitiv cu privire la economia Romaniei, declarand ca aceasta a crescut in trimestrul III cu 5,6% fata de trimestrul II. Mai mult, a afirmat acesta, Romania este singura tara din Uniunea Europeana care a evitat recesiunea tehnica, in felul acesta pornindu-se „fundamentarea pentru rectificarea bugetara pentru saptamana viitoare”. Totodata, ministrul Finantelor Publice a facut din nou referire la deja celebra „revenire in V”, pe a carei panta de urcare, conform domniei sale, ne-am afla, teoretic, in acest moment.
Entuziasmul lui Florin Citu a fost insa temperat de Ludovic Orban, care a declarat de asemenea ca „Sigur, nu trebuie sa fim excesiv de optimisti, dar e clar ca avem un trend de revenire si acesta trebuie sustinut prin investitii, prin absorbtie de fonduri europene, prin sustinerea companiilor, prin atragerea de investitii private”.
In contextul acestui optimism temperat trebuie citite de altfel si cele mai recente date venite de la INS, conform carora, desi economia a crescut, intr-adevar, fata de trimestrul al doilea, aceasta a inregistrat de asemenea o scadere de 6% fata de perioada similara din 2019, in timp ce la nivelul primelor noua luni PIB-ul s-a contractat cu 5,1%, pe serie bruta.
Planul de relansare economica, in discutii la Palatul Cotroceni
In acelasi timp, Planul National de Relansare si Rezilienta, anuntat de Klaus Iohannis inca din luna iulie, se afla pe masa de lucru a presedintelui Romaniei, care a discutat despre acest lucru in sedinta de astazi cu premierul, ministrul Finantelor Publice si ministrul Fondurilor Europene.
Astfel, circa 30 de miliarde de euro din cele 80 de miliarde alocate Romaniei in urma planului european de relansare economica agreat in urma discutiilor de la Consiliul European, ar urma sa revina prin acest instrument, cu conditia ca documentatia necesara sa fie aprobata de partenerii europeni. Prin urmare, Planul de Relansare si Rezilienta trebuie aprobat de UE cel tarziu pana in luna aprilie 2021, astfel ca toate detaliile sale trebuie finalizate cat mai curand.
Reamintim ca Planul National de Relansare si Rezilienta are 12 directii prioritare: sanatate, educatie, digitalizare si securitate cibernetica, transport durabil, combaterea schimbarilor climatice, protectia mediului, energie, eficienta energetica, mobilitate urbana, mediu de afaceri si antreprenoriat, cercetare-inovare, precum si cresterea capacitatii de rezilienta in conditii de criza in domeniul sanitar si alimentar.
„Suntem cu proiectul foarte aproape de finalizare. Este o masura foarte larga care se refera si la reforme si la masuri de infrastructura si la multe sectoare care trebuie sa fie si modernizate si redresate. Vom prezenta acest Plan de relansare public saptamana viitoare si apoi vom avea o dezbatere publica, apoi il vom trimite la Bruxelles.”, a declarat seful statului dupa incheierea sedintei.
Lista completa de proiecte care vor fi finantate prin acest plan poate fi consultata aici.
Concluzii cu privire la datele prezentate
Desi cresterea economica din trimestrul III fata de cel anterior reprezinta cu certitudine o veste buna, scaderea fata de anul trecut este semnificativa. Asa cum bine a subliniat si premierul Romaniei, prin urmare, trebuie sa mentinem o rezerva de prudenta fata de o presupusa tendinta de urcare pe panta ascendenta a „V-ului” crizei financiare. Cu alte cuvinte, semnele ca acest lucru se intampla cu adevarat trebuie sa fie mai multe si sa prezinte mai multa stabilitate pentru a putea afirma, cu siguranta, ca incepem sa vedem luminita de la capatul tunelului. Totodata, desi Planul National de Relansare si Rezilienta ar reprezenta un impuls bun de redresare a economiei, numai acest instrument financiar nu constituie, in sine, o conditie suficienta pentru iesirea din criza.
