Semnal de alarmă legat de datoria publică! Reprezentant BNR: Riscăm să pierdem credibilitatea în fața investitorilor

Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României – BNR, cere reducerea cât mai grabnică a deficitului bugetar.

Deficitul bugetar este cel care alimentează datoria publică a României, care a depășit deja pragul de 50% din PIB.

Iar finanțarea acestei datorii face România dependentă de niște împrumuturi tot mai scumpe, care îi pot pune în pericol poziția externă, susține Popa.

 ”Nu se va opri aici”

”Datoria publică a României a depășit 50% din PIB, iar cu deficite de 7% din PIB nu se va opri aici.

O datorie publică nu pică din cer, nu apare peste noapte, este "opera" decidenților, prin cheltuieli mai mari decat veniturile, deficite constante acumulate în perioade mari de timp.

Așadar nivelul datoriei țării este o consecință a dezechilibrului bugetului public. Acolo stă problema, evoluțiile sunt nesustenabile, dar tot acolo trebuie apăsat pe buton pentru însănătoșirea bugetului. Dependența de împrumuturi trebuie redusă.

Finanțarea deficitelor publice ridicate din ultimii doi ani a adus România într-o situație ce părea greu de conceput înainte de pandemie: în 2020 s-au adăugat 140 miliarde RON la datoria publică, iar în 2021 alte 80 miliarde RON.

Cât despre anul 2022, conform datelor publicate de MF (Ministerul de Finanțe – n.r.), necesarul brut de finanțare este de 145 miliarde RON (în jur de 55.000 euro pe minut), iar deficitul bugetar estimat este de 77 miliarde RON, însă cifrele vor fi mai mari de atât.

Riscul? Riscul este să pierdem credibilitatea în fața investitorilor și să plătim dobânzi mai mari odată cu asta.”, a scris reprezentantul BNR pe o rețea de socializare.

Pragul de 50%

Trebuie precizat că evoluția datoriei publice în ultimii 10 ani a plecat de la un nivel de 37,1% din PIB (PIB – produsul intern brut) în 2012, pentru a atinge un vârf de 39,1% din PIB în 2014.

A urmat o tendință descrescătoare, până la 34,7% din PIB în 2018, pentru ca pandemia să aducă un salt uriaș în 2020, la 47,3% din PIB, de la nivelul de 35,3% din PIB consemnat în 2019.

Anii de după pandemie, 2021 și 2022, păstrează tendința crescătoare, datoria publică ajungând la 48,8% în 2021, pentru ca 2022 fiind estimat să se încheie cu un nivel de peste 50%: 50,9% din PIB.

Legislația în vigoare prevede că, atunci când nivelul datoriei publice a depășit 50% din PIB, guvernanții trebuie să prezinte un plan concret de reducere a cheltuielilor publice.

România, mai bine ca alte țări

Tratatul de la Maastricht prevede un nivel al datoriei publice de maxim 60% din PIB pentru țările membre ale Uniunii Europene, dar există numeroase state care au depășit acest prag.

Mai mult, există și țări care au trecut peste pragul de 100% și chiar peste 120% nivel al datoriei publice în PIB.

Din acest punct de vedere, România stă mai bine decât multe țări UE, însă caracteristicile economiei românești și dezechilibrele structurale nu îi permit un nivel al datoriei publice mai mare de 50%, așa cum arată și reprezentantul BNR.