Pe cat de hazardat a fost planul de deschidere al scolilor, facut sub o presiune nefireasca, pe atat de logice sunt consecintele: scolile se inchid pe zi ce trece, multe trecand din planul galben in cel rosu de parca ar fi un simplu anunt de iesire in pauza. Care insa si aceasta se desfasoara tot cu masca pe fata, parca pentru a pune o ultima tusa de absurd pe un an mai ciudat decat toti cei din amintirea recenta la un loc.
Chiar si asa, insa, scoala mergea, de bine-de rau, inainte. Anuntul oficialilor ca vor inchide pur si simplu scolile in care se vor organiza sectii de votare, insa, i-a bulversat si mai rau pe parinti decat deja erau. Pe bune? Pai de ce nu ati spus asta de la bun inceput, doar alegerile locale erau suficient de aproape incat sa va puteti gandi la acest lucru, macar nu ne mai chinuiam cu rechizitele si cu atentiile catre profesori.
Ce inseamna, concret, asta? Pai, spre exemplu, centralizarea din septembrie facuta de Autoritatea Electorala Permanenta ne arata ca numai in Bucuresti sunt 1.275 de unitati de invatamant care vor functiona ca sectii de votare, in vreme ce la nivel national sunt 18.794. Asta inseamna, literalmente, zeci de mii de copii care vor fi trimisi acasa timp de trei sau patru zile (oficialii nu s-au hotarat exact cate). Si nu din cauza virusului, ci a unui plan facut in pripa si a proastei organizari.
Trei luni fara scoala = pierderi de 3% din viitorii bani ai copilului
Pe de alta parte, sigur, suntem de acord ca scoala este importanta si ca fiecare zi pierduta fara aceasta inseamna o sansa in minus pentru viitoarea generatie. Un studiu recent al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica arata de altfel ca trei luni fara scoala inseamna pierderi de 3% din viitorii bani ai copilului, dar si o pierdere de 1,5% in economie, in vreme ce fiecare an scolar determina o crestere medie de 7,5 – 10% a veniturilor obtinute pe tot parcursul vietii. Sigur, acelasi studiu nu ne spune ce se intampla in economie si societate daca un numar mare de copii se imbolnavesc, dar speram sa nu aflam asta pe pielea noastra.
Cel mai puternic impact in economie se resimte insa in cazul elevilor din anul terminal, acestia fiind cei care intra, teoretic, primii in campul muncii imediat dupa absolvire, exceptie facand, bineinteles, cei care aleg sa nu munceasca part-time concomitent cu pregatirea sau chiar studiile pentru facultate. In medie, 150.000 de elevi sustin anual Bacalaureatul, multi dintre acestia incepand sa munceasca imediat dupa terminarea studiilor.
In loc de concluzie
Previziunea pentru saptamanile urmatoare, in consecinta, este greu sa fie optimista. Nu doar ca atat elevii, cat si parintii acestora vor fi contrariati de brustele schimbari de planuri, dar, avand in vedere rata cu care zilnic noi si noi scoli din Romania intra in scenariul rosu, ne asteptam ca – simultan cu desfasurarea alegerilor locale – situatia sa devina critica. Inutil s-o mai spunem, deschiderea in pripa a scolilor se va intoarce in acel moment impotriva autoritatilor mai rau decat au facut-o toate balbaielile din ultimele luni de guvernare, iar lumea se va intreba pe buna dreptate: dar cu copiii ce-ati avut?
