Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a anuntat, cu mare fast, 315 km de autostrada care vor fi receptionati chiar de anul acesta. An din care au mai ramas, de altfel, un pic mai putin de doua luni, timp in care Lucian Bode recunoaste ca „ne propunem sa recepţionam inca 43 de km de autostrada”, restul fiind, pe cale de consecinta, fie deja receptionati, fie modernizati. Asta dupa ce, conform declaratiilor sale, din noiembrie 2019 pana in octombrie 2020 au fost dati in trafic numai 46 km de autostrada, dintre care 21 nu pot fi folositi decat cu restrictii de viteza si tonaj pe deja celebrul tronson (lot) 3 al autostrazii Lugoj-Deva.
Situatia infrastructurii din Romania, dezastruoasa
Declaratiile ministrului vin in contextul mai larg in care, in anul 2017 au fost ZERO kilometri de autostrada dati in folosinta (9 km fiind in stadiul de muzeu, iar 12 finalizati, dar nedeschisi circulatiei), iar in 2018 „colosala” cifra de 101 km. Asa cum remarca nu demult si presedintele Klaus Iohannis, prin urmare, in Romania infrastructura se construieste „in ritm de melc”. Si atunci pe ce se bazeaza, totusi, declaratiile lui Lucian Bode?
Ca sa putem raspunde la aceasta intrebare ne putem ajuta de informatiile livrate, cu profesionalism, de watchdog-ul Asociatia Pro Infrastructura, care ofera publicului date in timp aproape real despre situatia construirii autostrazilor din Romania. Astfel, aflam un lucru imbucurator si anume ca mult-asteptata legatura spre munte Comarnic-Brasov avanseaza intr-un ritm bun, chiar daca este vorba despre numai 6,3 km de autostrada si 3,7 kilometri de legatura cu 4 benzi, stadiul lucrarilor fiind terminat in proportie de 80%. De asemenea, arata ONG-ul Pro Infrastructura, o alta autostrada importanta, Sibiu-Pitesti, se afla intr-un stadiu de executie bun, lucrarile fiind terminate in proportie de 30%, insuficient insa pentru ca romanii sa poata circula pe aceasta varianta inca din anul 2020.
Romania are tot mai putini turisti straini
Toate aceste informatii sunt relevante pentru ca, in absenta infrastructurii, Romania nu poate avea pretentia de a face turism, unul dintre sectoarele cel mai greu lovite de pandemie. Astfel, dupa cum arata date recente publicate de Eurostat, Romania a inregistrat cea mai mare scadere a sosirilor de turisti straini din Uniunea Europeana, inregistrand o diminuare de 90% a noptilor petrecute de straini in unitatile de cazare in luna iulie a acestui an comparativ cu aceeasi luna a anului trecut. Fireste, nu mai trebuie sa spunem ca acest aspect echivaleaza, aproape, cu un dezastru in termeni economici. Astfel, conform datelor INS, contributia turismului romanesc in PIB a fost de 2,7% in anul 2019, prabusindu-se spectaculos anul acesta la 1,7%.
In concluzie, chiar daca turismul a fost grav afectat in tara noastra de restrictiile impuse de tarile europene, situatia s-ar fi putut repara, partial, in trimestrul al doilea al anului 2020, cand multe dintre restrictii au fost ridicate, presupunand ca infrastructura ar fi fost superioara celei existente in prezent. Cu alte cuvinte, chiar si in conditii extreme de pandemie, turistii vor, totusi, sa traiasca noi experiente de calatorie, dar cu singura conditie ca infrastructura locala sa le faca aceasta experienta una placuta si nu un cosmar.
Asta ca sa nu mai vorbim despre investitiile straine, vitale in aceasta perioada pentru economia Romaniei si care intarzie sa se concretizeze din pricina aceleiasi infrastructuri. Cum altfel decat lipsa.
