Astazi se da startul unui nou an scolar pentru aproximativ 3 milioane de elevi. In timp ce autoritatile fac din pix bilantul pozitiv pe hartie, realitatea elevilor si profesorilor este alta.
Au fost accesati bani prin PNRR, sunt finantate programe pentru reducerea abandonului si hrana in scoli, dar si echipamente IT, iar ministra Educatiei anunta si un record: peste 800 de scoli in proces de reabilitare, modernizare sau constructie.
Un sondaj realizat de World Vision Romania arata si realitatea dura a elevilor: trei din zece parinti spun ca banii abia le ajung de la o luna la alta; pentru 22% dintre copii, masa primita prin ,,Programul National Masa Sanatoasa” este singura masa a zilei; 20% dintre ei nu au caiete, iar 17% nu au nici macar ghiozdane.
Educatia gratuita costa, dar parintii nu mai au resurse
Sistemul de invatamant romanesc ofera in teorie educatie gratuita copiilor. Numai ca, nu la fel pentru toti. In multe cazuri parintii sustin financiar scolile, prin asociatiile de parinti. Acolo unde scoala obtine si sprijin de la un ONG sau a reusit sa acceseze bani europeni, lucrurile se apropie de normalitate. Din pacate, nu este o situatie generala.
Un sondaj realizat de World Vision Romania ne dezvaluie o Romanie trista, dar reala. Este Romania in care numai un sfert dintre elevi (24%) se considera pregatiti pentru noul an scolar, in cazul unui sfert dintre copiii din mediile defavorizate (23%), mancarea pentru masa de seara nu ajunge pentru toti membrii familiei, 73% dintre profesori spun ca se confrunta ocazional, des sau foarte des cu situatii in care parintii nu isi permit sa achizitioneze copiilor rechizite pentru scoala- 29% dintre elevii din mediul rural, care au participat la sondaj, spun ca nu au instrumente de scris, pixuri si creioane.
Nu este de mirare faptul ca aproape 16.000 de elevi de clasa a VIII-a nu au finalizat anul scolar sau nu au fost inscrisi automat de catre scoli la Evaluarea Nationala 2024.
Mihaela Nabar, director executiv World Vision Romania:
“Lipsa materialelor didactice, a personalului specializat si a mobilierului adecvat reprezinta provocari semnificative care afecteaza direct calitatea educatiei. Un alt aspect important este tranzitia elevilor de la gimnaziu la liceu, care este adesea marcata de dificultati suplimentare din cauza lipsei de resurse, a suportului limitat pentru teme si a dificultatilor de pregatire la materiile de baza. Aceste probleme sunt exacerbate de contextul economic si social defavorizant al comunitatilor rurale”.
Educatie digitalizata…si nu prea
Se vorbeste despre investitii-record in dotarea scolilor cu echipamente IT si materiale didactice, dotarea laboratoarelor si a salilor de sport. Totusi, aceste investitii au ajuns doar la unele scoli, altele sunt incurcate in licitatii blocate, documente peste documente cerute de autoritati, vom avea in continuare elevi care invata sport pe maidan si copii care merg la toaleta in curtea scolii.
In peste 40% dintre situatiile analizate, elevii pot ajunge la o biblioteca doar cu un mijloc de transport in comun, iar dotarile bibliotecilor lasa de dorit: 39% dintre acestea au o selectie de carti esentiale sau limitata.
In privinta infrastructurii scolare, 49% dintre profesori considera scoala ca fiind foarte pregatita sa isi primeasca elevii, iar 34% spun ca pregatirea este mai degraba moderata. Printre resursele lipsa identificate de profesori se numara:
- materialele didactice (55%)
- personalul specializat – consilier, psiholog, mediator – (35%)
- mobilierul (31%).
Cu privire la infrastructura digitala a scolii, 47% dintre elevi considera ca scoala este moderat pregatita, iar in ceea ce priveste competentele digitale ale profesorilor, 47% dintre elevi considera ca acestia sunt moderat pregatiti.
