Riscuri semnificative la adresa economiei romanesti: raport BNR

De la data ultimului raport BNR, riscurile sistemice la adresa stabilității financiare din România au crescut substanțial, similar cu evoluțiile la nivel european și mondial, arata institutia. Declanșarea pandemiei COVID-19 are consecințe economice, sociale și financiare negative importante, ceea ce a determinat adoptarea rapidă de măsuri de către autoritățile naționale și internaționale. Mixul de acțiuni se întinde de la sfera soluțiilor monetare, la cele prudențiale și fiscale.

Pandemia COVID-19 a afectat sever toate sectoarele activității economice și a determinat creșterea semnificativă a incertitudinii și ajustarea rapidă a primelor de risc pe piețele financiare, măsurile de limitare a răspândirii bolii generând blocaje în lanțurile de ofertă și contracția puternică a cererii, în timp ce piețele financiare s-au confruntat cu creșteri importante de volatilitate și ajustări notabile ale prețurilor activelor financiare.

Evaluările curente semnalează două riscuri de natură severă asupra stabilității financiare din România: (i) creșterea incertitudinii la nivel global și reducerea rapidă a încrederii investitorilor în economiile emergente, respectiv (ii) deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv din perspectiva structurii și a costului de finanțare a deficitului bugetar. Un al treilea element de impact asupra stabilității financiare se situează la nivel ridicat: riscul privind cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar. Alte două riscuri sunt de intensitate moderată și privesc (i) nerambursarea creditelor contractate de către sectorul neguvernamental și (ii) accesul la finanțare a economiei reale. Toate cele cinci riscuri sistemice menționate au asociată o perspectivă de creștere în intervalul următor (Tabel 1).

Cel mai important risc sistemic pentru stabilitatea financiară din România în perioada următoare, arata de asemenea BNR, este reprezentat de creșterea incertitudinii la nivel global și reducerea rapidă a încrederii investitorilor în economiile emergente. La nivel global, așteptările privind evoluțiile economice și riscurile la adresa stabilității macrofinanciare au înregistrat o corecție semnificativă comparativ cu evaluările anterioare. Nivelul mare de incertitudine privind dinamica viitoare a acestora în noul context economic a determinat turbulențe semnificative pe piețele financiare internaționale și o înăsprire temporară a condițiilor financiare, dar și fenomene de tip flight to safety și de retragere a lichidității, în special de pe piețele de finanțare pe termen scurt. Peste o treime din pierderile înregistrate pe piețele financiare au fost deja recuperate la sfârșitul lunii aprilie. În ceea ce privește condițiile monetare, principalele bănci centrale au redus ratele de politică monetară și au extins măsurile de furnizare de lichiditate prin noi scheme de cumpărare de active și linii swap cu alte bănci centrale.