In mod evident, sintagma „granarul Europei” face trimitere la o perioada de glorie a Romaniei, mai precis cea interbelica, cand sectorul agricol duduia, la propriu, de unde si renumele tarii noastre. Sigur, trecutul este intotdeauna idealizat, perioada interbelica nu inseamna ca Romania era o Germanie a Estului Europei, dar se refera totusi la o tendinta in societate care, per total si raportat la contextul vremii respective, era pozitiva. De atunci, Romania tot incearca sa-si recastige faima pierduta asa cum marile imperii incearca sa redevina ce-au fost.
Romania, primul loc in UE anul trecut la productia de porumb
O stire recenta ne da insa sperante. In perioada ianuarie – aprilie 2020, tara noastra a exportat cereale in valoare de 988,7 milioane de euro, cu 38,8% mai mult comparativ cu perioada similara a anului anterior, dupa cum arata datele Institutului National de Statistica. Cu alte cuvinte, in perioada respectiva toata planeta se pregatea sa intre la izolare din cauza coronavirusului, iar Romania exporta in patru luni cat altii in sapte, vorba basmului.
Iar asta nu este tot: potrivit datelor Eurostat, la nivelul anului trecut eram pe primul loc in Uniunea Europeana atat la suprafata cultivata, cat si la productia pentru porumb și floarea soarelui. UE a fost principalul partener in comertul agroalimentar al Romaniei: livrarile catre aceasta destinatie au avut o pondere valorica de 55,8% din total exporturi, iar achizitiile de produse agroalimentare din statele membre au reprezentat 84,2% din total importuri.
De asemenea, Romania a exportat peste 4,7 milioane de tone de grau pe piete din afara Uniunii Europene, precum Egipt, Iordania si Sudan.
Decalajul tehnologic, in continuare o problema
In acelasi timp, insa, specialistii identifica unele probleme, dar care odata surmontate ar putea realmente plasa Romania pe orbita necesara recastigarii pozitiei de „granar al Europei”. Astfel, spun acestia, tara noastra creeaza una dintre cele mai mici valori adaugate la hectar, Romania avand in jur de 600 de euro la hectar fata de 1000 de euro in Europa de Vest. Pe de alta parte, o alta problema pe care o identifica antreprenorii cu vechime din agricultura romaneasca este fragmentarea. Astfel, peste 70% din fermele din Romania au sub 2 hectare ca suprafata exploatata, in vreme ce ponderea fermelor de sub 10 hectare este de 98%.
Nu in ultimul rand, decalajul tehnologic se face si el simtit printre problemele agriculturii romanesti, 96% dintre fermierii Romaniei avand cunostinte care se bazeaza doar pe practica provenita din tehnologia depasita, fara sa studieze metode noi de lucru.
Chiar si asa stand lucrurile, insa, recenta performanta a agriculturii romanesti anuntata de INS este marcanta, dovedind ca Romania are resursele necesare pentru a se impune din nou in acest sector de activitate al Uniunii Europene.
