Rata antreprenoriatului, barometru al economiei locale. Ce zone ale Romaniei sunt cele mai competitive?

Rata antreprenoriatului, barometru al economiei locale. Ce zone ale Romaniei sunt cele mai competitive?

Rata antreprenoriatului este un indicator important al potentialul economic si de dezvoltare al unei comunitati. In Romania, rata antreprenoriatului imparte tara in cel putin doua tabere: zone dezvoltate si cu initiativa economica ridicata si zone cu densitate scazuta a firmelor. Practic, rata antreprenoriatului arata cat de activa este populatia din punct de vedere antreprenorial si cat de favorabil este mediul local pentru initiative de afaceri.

 

Rata antreprenoriatului, barometru pentru investitori 

Investitorii nu aleg locatii la intamplare. In general, la baza deschiderii unor afaceri stau studii si analize. Un indicator bun este si rata antreprenoriatului. Zonele cu o rata ridicata indica faptul ca exista initiativa economica,  oamenii sunt dispusi sa inceapa afaceri si exista potential de crestere. Totodata, pot reflecta si un mediu prietenos pentru antreprenori: acces la finantare, infrastructura, sprijin institutional, piete locale, dar si un nivel crescut de educatie si inovatie. Judetele cu o populatie mai educata si cu mai multe centre universitare tind sa aiba o rata mai mare a antreprenoriatului, datorita ideilor inovatoare si resurselor umane calificate.

La polul opus, zonele cu rata redusa indica probleme precum migratia fortei de munca, lipsa de investitii, educatie scazuta sau birocratie ridicata.

Densitatea intreprinderilor active pe teritoriul Romaniei

Potrivit celor mai recente date publicate de Ministerul Dezvoltarii, pe teritoriul Romaniei, se evidentiaza areale extinse cu densitate scazuta a firmelor. Densitatea intreprinderilor active reprezinta raportul dintre numarul de intreprinderi active care au sediul social in localitate in perioada de raportare si numarul de locuitori.

Astfel, zonele cu densitate mare (peste 65 intreprinderi/1.000 locuitori) se identifica in special cu marile orase si zonele lor urbane functionale sau, in unele cazuri, cu zonele periurbane:

  • Cluj-Napoca
  • Timisoara
  • Brasov
  • Bucuresti
  • Sibiu
  • Oradea
  • Craiova

In aceste zone exista sprijin din partea autoritatilor locale pentru infrastructura destinata IMM-urilor, o ponderea crescuta a populatiei cu studii superioare absolvite.

De cealalta parte, sunt zonele cu densitate scazuta a firmelor (<20 intreprinderi/1.000 locuitori), in special in:

  • sud-vestul, sudul si estul tarii (ruralul judetelor Mehedinti, Dolj, Teleorman, Ialomita, Calarasi, Botosani, Vaslui),
  • centrul tarii
  • zonele rurale periferice
  • zonele monoindustriale.

Aceste zone se caracterizeaza prin infrastructura defitara de transport si de afaceri, dependenta de un singur angajator sau sector economic, lipsa de capital, educatie antreprenoriala limitata si migratie a populatiei in varsta de munca sau a populatiei cu studii superioare.