Lucrurile se schimba repede in Romania inclusiv din punct de vedere al protectiei datelor. Astfel, in premiera in tara noastra, Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a sanctionat contraventional Directia Generala de Politie Locala Cluj-Napoca cu avertisment privind folosirea sistemelor audio-video portabile de tip „Body-Worn Camera”.
In ce scop prelucreaza Politia datele cu caracter personal?
Suna science-fiction pentru Romania? Ei bine, nu este, din moment ce acest tip de sisteme video portabile, intrate recent in dotarea Politiei Cluj, prelucreaza datele personale. Un aviz cat se poate de serios, de altfel, pentru toate departamentele de politie municipala care detin sau intentioneaza sa aduca asemenea echipamente in dotarea angajatilor lor. Directia Generala de Politie Locala Cluj-Napoca, prin urmare, este deschizatoare de drumuri din acest punct de vedere. Cat despre tipul de date pe care le prelucreaza Politia din subordinea municipalitatii Cluj, acestea se refera la: legitimarea persoanelor, conducerea persoanelor la sediul politiei locale, utilizarea fortei si a mijloacelor din dotare, efectuarea controlului corporal sau al bagajului, oprirea vehiculelor, constatarea infractiunilor flagrante si a contraventiilor, precum si cele determinate de prevenirea unui pericol iminent la adresa vietii, sanatatii si integritatii fizice a unei persoane.
Ce tip de materiale video intra sub incidenta GDPR?
Avertismentul dat Politiei Cluj este cu atat mai frapant cu cat, chiar recent, la inceputul lunii decembrie, pe site-ul Primariei Cluj au fost publicate normele care stabileau cadrul exact in care pot fi folosite asa-numitele „Body-Worn Camera”. Dincolo de acest aspect, insa, evenimentul ridica o dezbatere interesanta, in care, spre exemplu, granita de unde incep drepturile prezumtivului contravenient si sfarsesc cele ale legiuitorului, devine usor neclara. De unde si pana unde si in ce fel se pot folosi oamenii legii de imaginile prelucrate in scopul apararii ordinii publice, prin urmare, cel putin prin intermediul body cam-urilor?
Ei bine, pentru a afla acest raspuns, trebuie sa vedem care sunt situatiile in care regulamentul GDPR nu se aplica in cazul filmarilor, conform legiuitorului european. Iar acestea sunt urmatoarele: filmarea unor obiective de la mare distanta/altitudine; filmarile facute in casa proprietate privata sau pentru activitati de gospodarie in care nu se filmeaza spatiul public; filmarile din vacante facute de turisti si care sunt dezvaluite catre apropiati si rude. Cat despre camerele stradale tip CCTV, acestea trebuie sa aiba o informare catre persoanele vizate, motivul „sigurantei” nefiind suficient.
In concluzie, desi au existat nenumarate initiative juridice in acest sens, prelucrarea imaginilor de catre legiuitor si masura in care acestea intra sub incidenta GDPR raman inca la inceput de drum in Romania, iar cazul Politiei Cluj nu face decat sa ateste acest lucru. Nu putem decat spera, prin urmare, ca anii care vin sa aduca o armonizare a legislatiei cu regulamentul GDPR din acest punct de vedere. Si, fireste, ca autoritatile sa aplice aceste specificatii in conformitate.
