Turismul romanesc infloreste in preajma Sarbatorii Invierii Domnului si asta pentru ca in ultimii ani tot mai multi romani au inceput sa petreaca Pastele departe de casa, in zone pitoresti, cu traditii si obiceiuri inedite. In 2020, am sarbatorit Pastele in starea de urgenta si deplasarile au fost restrictionate, dar datele Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism din anul 2019 aratau ca in mini-vacanta de Paste peste 70.000 de turisti au calatorit in tara. Principalele destinatii au fost statiunile de pe litoral, Valea Prahovei si zona Bran-Moeciu, statiunile balneare, Bucovina si Maramuresul. Dincolo de cele doua mari directii, litoral si munte, celelalte regiuni ale tarii sunt cautate de turisti datorita obiceiurilor locale si bunatatilor traditionale puse pe masa de Pasti.
Cate bordeie, atatea obiceiuri...
Lumea satului traditional este un izvor nesecat de traditii. In multe zone ale tarii sunt obiceiuri pastrate cu sfintenie si transmise din generatie in generatie. Ii atrag ca un magnet pe turisti, iar pentru localnici sunt prilej de voie buna. De Sarbatoarea Invierii Domnului se leaga numeroase superstitii si datini.
In zona Ardealului, se impodobeste de Pasti un pom asemanator cu cel de Craciun. In el se pun oua vopsite si apoi este asezat intr-un vas mare si tinut in casa, simbolizand belsug. Tot in aceasta zona, se pastreaza obiceiul mironositelor. In noaptea de Inviere, fetele cu varsta pana in 12 ani interpreteaza o sceneta care aminteste de mironositele care au plans la mormantul Mantuitorului.
In Transilvania, baietii merg cu "udatul". In fapt este vorba despre o forma de colind. Baietii din sat pornesc din casa in casa, acolo unde sunt fete nemaritate si le stropesc cu parfum pentru a ramane tinere si frumoase si pentru a-si gasi alesul inimii.
In Maramures, fiecare zona are specificul ei. In zona Lapusului, in ziua de Pasti, copiii cu varsta pana la 9 ani merg la colindat la rude si vecini. Vestesc Invierea Domnului si primesc recompensa cate un ou rosu. De acest obicei se leaga si o superstitie. Primul care trece pragul casei trebuie sa fie un baiat. Tot aici, in dimineata de Paste, tinerii se spala pe fata cu apa in care au stat oua rosii, monede si cateva fire de iarba.
Regiunea Moldovei este de asemenea spectaculoasa. Aici, in noaptea de Inviere se alunga spiritele rele cu pocnitori. Fetele nemaritate merg la biserici si spala clopotnita cu apa neinceputa. Baietii neinsurati pornesc si ei un colind la casele fetelor pentru a le oferi un ou rosu in dar.
Tara Motilor este renumita pentru un obicei aparte, unii l-ar putea gasi ciudat. Toaca de la bisericaeste dusa in cimitir, iar flacaii din sat o pazesc de cei care vor sa o fure. Daca reusesc sa nu o piarda, hotii dau masa din ziua de Pasti. In schimb, daca le este furata, ei sunt cei care vor oferi bucate comunitatii.
In Oltenia, in anumite zone, nu femeile ci barbatii incondeiaza ouale. Acestia folosesc diferite simboluri specifice zonei. Ouale sunt apoi daruite fetelor din sat de flacai. De la Inviere, localnicii se intorc avand lumanarile aprinse si merg sa culeaga iarba verde pe care o pun pe scari in fata usii. In Banat, ziua de Pasti incepe cu tamaierea bucatelor pregatite de gospodine. Fiecare membru al familie este intampinat cu paine sfintita inmuiata in vin (Pasti). Apoi, familia se aseaza la masa, iar din meniu nu lipsesc ouale, friptura de miel si ciolanul de porc fiert.
Locuitorii din zona Munteniei inconjoara casele cu Lumina Sfanta adusa de la biserica in noaptea de Inviere. In unele comune se tin concursuri de ciocnit ouale. In dimineata de Pasti, femeile impart bucate pentru cei morti.
Bucate traditionale de Sarbatoarea Invierii
Pe mesele romanilor este belsug de Pasti. Preparatele din miel, ouale rosii, pasca, cozonacul si vinul rosu sunt la loc de cinste. Fiecare preparat are o poveste. Se bea vin rosu care simbolizeaza sangele Mantuitorului. Pasca, preparatul care a dat numele sarbatorii, se prepara din faina, cu sare si lapte. Pentru decor se fac impletituri asezate in forma crucii precum cea pe care a fost rastignit Iisus.
Ouale sunt vopsite rosii pentru ca se spune ca atunci cand Iisus era rastignit, Maria a venit la el cu un cos cu oua albe, iar sangele scurs peste cosul cu oua le-a dat culoarea ramasa traditie. In anumite zone ale tarii ele sunt decorate cu simboluri. In zona Bucovinei sunt impodobite cu margele, in Muntenia sunt pictate cu ceara, in forma de cruce, furca, flori de camp.
Culorile folosite sunt: rosu care inseamna dragoste si bucurie; negru, ce simbolizeaza eternitate; galben reprezentand lumina si tineretea sau albastru care denota sanatate, si seninul cerului.
