Muncitorii straini au starnit ample dezbateri in Romania ultimilor ani. De la controversa bonelor filipineze si pana la celebrul scandal din Ditrau (judetul Harghita), cand localnicii s-au coalizat impotriva a doi locuitori din Sri Lanka, angajati de brutaria locala, subiectul a facut valuri in presa de-a lungul vremii. Acum, insa, potrivit unei hotarari de Guvern publicate in Monitorul Oficial chiar pe data de 31 decembrie, in anul 2021 firmelor din Romania li se va permite sa aduca un contingent total maxim de 25.000 de muncitori din afara Uniunii Europene.
Romania primeste zeci de mii de muncitori straini anual
Informatia vine in contextul in care, in perioada ianuarie – noiembrie 2019, in Romania au venit la munca 26.000 de cetateni straini, cei mai multi sosind din Vietnam, Nepal, India, Moldova si Sri Lanka. Printre destinatiile de munca cele mai cautate de acestia s-au regasit orasul Bucuresti, dar si judetele Ilfov, Brasov, Constanta si Timis. Pentru 2020, insa, numarul muncitorilor straini carora li s-a permis sa vina in Romania a crescut usor, pana la cifra de 30.000, printre domeniile cele mai cautate de acestia numarandu-se constructiile (cladiri rezidentiale si nerezidentiale, drumuri si autostrazi) si HoReCa. Acestea, insa, sunt cifrele oficiale, situatia exacta nefiind cunoscuta nici macar de autoritati.
Astfel, la jumatatea anului 2019 evidentele autoritatilor aratau ca in Romania muncesc aproape 40.000 de persoane cu cetatenie straina, cifra fiind de doua ori mai mare decat cea inregistrata cu sapte inainte. Lucru si mai interesant, insa, datele inspectiei muncii aratau ca cei mai multi dintre acestia erau, la vremea respectiva, turci (4.499), abia apoi urmand vietnamezii (3.887), italienii (3.209) si cetatenii Republicii Moldova (2.743).
Romanii merg la munca de jos in Vest, dar nu fac asta acasa
Revenind la hotararea Guvernului data pe finalul anului 2020, aceasta vine pe fondul unei permanente (si legitime) intrebari pe care si-o pune societatea romaneasca: de ce sunt adusi muncitorii straini in conditiile in care rata somajului din Romania, desi in usoara scadere, a ramas in trimestrul III la peste 5 procente? Raspunsul este simplu: pentru ca, desi conditiile economice din Romania nu sunt inca la standardul celor din vestul Europei, nivelul de trai a crescut simtitor in raport cu cel din tarile de provenienta ale muncitorilor straini. Altfel spus, romanii care isi cauta locuri de munca sub calificarea si nivelul lor de experienta in vest, sunt departe de a face acelasi lucru la ei acasa. Astfel, apare fenomenul natural al migratiei muncii, doar ca in acest caz Romania este destinatia. Acest lucru este confirmat de altfel si de statisticile oficiale, din moment ce din totalul locurilor de munca vacante inregistrate in baza de date a Agentiei Nationale de Ocupare a Fortei de Munca in perioada ianuarie-august 2020, un numar de 54.408 locuri de munca au fost declarate de catre angajatori in mod repetat ca nu s-au putut ocupa. Si ce inseamna, in traducere libera, ca „au fost declarate de catre angajatori in mod repetat ca nu s-au putut ocupa”? Este simplu: faptul ca, in majoritatea cazurilor, cetatenii romani apti de munca nu le-au considerat suficient de bune pentru nivelul lor. Ca aveau sau nu dreptate sa sustina acest lucru, insa, mai ales in conditiile unei pandemii fara precedent, asta este deja o cu totul alta discutie.
