Pandemia de COVID-19 a dat intreaga lume peste cap. Tari care in alte circumstante se puteau lauda cu strategii bine puse la punct, cu sisteme de sanatate la standarde inalte si cu tehnologii avansate, sunt acum in aceeasi situatie sau chiar mai rau decat tarile care nu se bucurau de o evolutie similara. Decesele in urma infectarii cu virusul mortal Sars-Cov-2 au devenit drama mondiala, iar aceasta boala a blocat intreg sistemul sanitar. In timp ce oamenii de stiinta incearca sa gaseasca un vaccin, spitalele din toata lumea se concentreaza pe tratarea acestor pacienti si au devenit exclusiv unitati suport-COVID-19, iar fiecare stat arunca sume uriase in acest sens, sunt si voci care ne spun ca s-ar putea sa fi ales o pista gresita. Nu se moare doar de COVID-19!
Nu e doar pandemie
Un semnal tras de cel mai vechi si cunoscut jurnal medical din lume, The Lancet, face inconjurul lumii. Cel mai recent raport este citat de agentii ca Reuters sau Agentia France-Press si ofera o varianta care s-ar putea apropia mai mult de realitate: nu am avea de-a face doar cu o pandemie, ci mai degraba o sindemie. Ce inseamna asta? In termeni clari: o concurenta de mai multe epidemii sau focare de boli, dezvoltate in societati cu saracie, stres, conditii de sanatate precare. Acesta ar putea fi raspunsul la numarul mare de decese aparute nu doar in randul populatiei varstnice, ci si la tineri, dar si al evolutiei fulminante a acestei boli.
Raportul The Lancet vorbeste despre faptul ca exista mai multe conditii care au dus la mortalitatea ridicata in pandemie: obezitate, diabetul, consumul de tutun si alcool, acele boli netransmisibile trecute usor cu vederea de societatea moderna.
"Comunitatea globala de sanatate trebuie sa isi regandeasca radical viziunea. Un accent exclusiv pe ingrijirea sanatatii este o greseala. Sanatatea include calitatea educatiei (primara pana la cea tertiara), cresterea economica, egalitatea de gen si politica de migratie", se arata in raport.
Este poate prima data cand se face trimitere la realitatea ultimilor zeci de ani. O societate mereu contracronometru, cu o alimentatie precara, cu din ce in ce mai multe boli cronice, cu poluare si un mod de viata nesanatos.
''Interactiunea COVID-19 cu bolile cronice si factorii lor de risc, inclusiv obezitatea, hiperglicemia si poluarea atmosferica, a creat conditiile pentru o furtuna si a alimentat numarul mortilor din cauza COVID-19 (...) Bolile netransmisibile au jucat pana in prezent un rol critic in milioanele de decese cauzate de COVID-19", se mai arata in raport.
Urgenta unor politici de sanatate publica
In timp ce majoritatea tarilor se axeaza doar pe a trata, specialistii atrag atentia ca este nevoie de preventie mai mult ca oricand. Obezitatea si tutunul spre exemplu fac sute de mii de victime anual. Mai mult, sunt si printre comorbiditatile asociate numarului mare de decese in urma infectarii cu COVID-19. Lor li se adauga diabetul. Toate sunt consecinte ale lipsei unor politici de sanatate. Numarul deceselor de COVID-19 nu va scadea, daca nu tratam si afectiunile conexe, daca punem pauza bolilor cronice. Ori asta s-a intamplat in ultimele luni in Romania, dar si in lume. Sistemele de sanatate au fost paralizate si toata atentia s-a indreptat strict catre bolnavii COVID-19. O concluzie ar fi ca in paralel cu interventia pentru stoparea pandemiei, statele ar trebui sa construiasca si politici de sanatate publica orientate si catre viciile societatii.
Date alarmante
In loc de incheiere, va prezentam si cateva cifre care ar trebui sa puna in garda autoritatile:
*In Romania 6 din 10 adulti au probleme cu greutatea;
*Peste 31% dintre adulti au obezitate si 34% sunt supraponderali;
*85% dintre pacientii cu cancer bronhopulmonar din Romania sunt fumatori;
* 42.000 de decese pe an sunt cauzate de fumat;
*Prevalenta diabetului in tara noastra este de peste 11%;
*Romania este pe primul loc in UE la decese cauzate de poluare;
* 20% dintre decese sunt cauzate de factori de mediu.
