Pe final de an, Comisia pentru Ocuparea Forţei de Muncă (EMPL) a Parlamentului European "a dat undă verde" raportului privind propunerea Comisiei Europene, respectiv, schiţa unei noi legi care tratează subiectul „salariului minim adecvat în Uniunea Europeană”. Pasul următor, raportul va fi dezbătut în plenul PE.
De menţionat, viitoarea directivă nu va institui un salariu minim la nivelul Uniunii Europene per ansamblu, însă, va stabili anumiţi indicatori pe care statele membre îi vor avea în vedere atunci când vor agrea nivelul salariului minim pe economie în conformitate cu prevederile naţionale. Totodată, noua reglementare nu trebuie confundată cu ideea adoptării unui venit minim garantat pentru anumiţi cetăţeni, plan deja pus în practică de unele state membre (spre exemplu, Spania).
Totodată, textul de lege adoptat de Comisia pentru Ocuparea Forţei de Muncă (EMPL) prevede că „nivelul recunoscut internaţional, de 60% din salariul mediu brut şi 50% din salariul mediu net, poate ajuta la orientarea evaluării gradului de adecvare a salariului minim în relaţie cu nivelul brut al salariilor”.
Tot mai frecvent pe agenda Comisiei pentru Muncă a Parlamentului European a fost menţionată necesitatea ca statele membre, inclusiv România, să evalueze şi, ulterior, să transmită dacă salariile minime plătite în fiecare ţară sunt suficiente cel puţin pentru asigurarea unui trai decent.
Prin urmare, salariul minim reglementar în statele membre UE ar urma să fie stabilit la nivel naţional de către autorităţile competente raportându-se la formula de calcul menţionată anterior. Deopotrivă, un indice de referinţă pe care membrii UE ar fi recomandat să-l utilizeze în procesul de stabilire al salariului minim este coşul naţional de bunuri şi servicii.
Potrivit anumitor amendamente, acest coş ar trebui să reprezinte totalul costurilor cu cazarea adecvată, mâncare sănătoasă, îmbrăcăminte, mijloace de comunicare, transport şi energie sustenabile, îngrijire personală, îngrijire medicală şi medicamente, îngrijirea copilului, resurse pentru participare în societate, sport, activităţi culturale şi educaţionale, asigurări şi economii pentru situaţii neprevăzute.
În mod egal, la această categorie ar fi raportat şi TVA-ul corespunzător acestor produse şi servicii. De exemplu, în România, pentru anul 2020, valoarea coşul minim de consum a ajuns la 2818 lei pentru o persoană şi 7.278 lei pentru o familie de cu doi copii.
Pe de altă parte, în conformitate cu noile prevederi UE, nu vor fi deductibile din salariul minim indemnizaţii precum cele destinate cazării muncitorilor. Viitoarea directivă ar urma să se aplice tuturor lucrătorilor, indiferent dacă activează în sectorul public sau privat, inclusiv celor care lucrează prin intermediul platformelor digitale (Glovo spre exemplu), ucenicilor, stagiarilor etc.
Mai mult, statele membre UE vor trebui să demareze acţiuni pentru actualizarea cuantumului salariului minim cel puţin o dată pe an, cu scopul de a fi menţinut gradul de adecvare şi corectitudinea remuneraţiei.
De la 1 ianuarie 2022, salariul minim brut în România va creşte la 2.550 lei pe lună. Pentru această sumă, angajatul va primi efectiv un salariu net de 1524 de lei, iar angajatorul va plăti un cost total salarial de 2607 lei.
În ciuda acestei creşteri, ţara noastră se va afla tot la coada clasamentului european privind salariul minim brut, alături de Ungaria şi Bulgaria.
