Mult-discutata masura de reducere a timpului de lucru survenita ca urmare a pandemiei este in sfarsit aici. Astfel, sectiunea dedicata inregistrarii contractelor de munca pentru care se aplica prevederile legislatiei privind reducerea timpului de munca (kurzarbeit) va fi disponibila in sistemul Revisal incepand de luni, dupa cum a declarat inspectorul general de stat al Inspectiei Muncii, Dantes Nicolae Bratu, citat de Agerpres.
Problemele modelului kurzarbeit la aplicarea in Romania
Concret, modelul kurzarbeit model ofera angajatorilor a caror activitate a fost afectata de pandemie posibilitatea de a reduce timpul de lucru al angajatilor, in asa fel incat sa nu fie nevoiti sa recurga la concedieri. Astfel, angajatorul diminueaza programul angajatului, il plateste in conformitate cu noul timp de lucru, iar diferenta fata de salariul initial este suportata de stat in proportie de 75%. Un detaliu foarte important, insa, este acela ca aceasta diferenta este suportata initial de angajator, abia apoi urmand ca banii sa fie recuperati prin decont. De aici si nemultumirile unor antreprenori care, invocand exemplul ajutoarelor de stat pentru HoReCa, pe care unii proprietari de restaurante se plang ca nu le-au primit, acuza faptul ca acelasi lucru li s-ar putea intampla la randul lor. Iar in cazul cel mai fericit, in care banii totusi ar ajunge, spun contestatarii, este discutabila procedura in sine, pe care acestia o considera birocratizata excesiv in raport cu gravitatea situatiei economice.
Nu in ultimul rand, la fel de important de spus este si faptul ca, pentru a beneficia de acest sprijin, un angajator trebuie sa indeplineasca simultan doua conditii: sa fie nevoit sa aplice masura pentru cel putin 10% din numarul total de salariati si sa i se fi diminuat cifra de afaceri in luna anterioara celei in care se aplica masura cu cel putin 10% fata de luna similara a anului trecut.
Cum este aplicat modelul kurzarbeit in Europa
Modelul kurzarbeit a devenit cunoscut in Germania inca din timpul crizei financiare din 2008-2009, statul german acoperind pana la 80% din remuneratia neta a angajatilor ce ar fi fost diminuata ca urmare a reducerii timpului de lucru, inclusiv contributiile sociale datorate de angajatori. De asemenea, acest model de sprijin financiar a fost implementat si in Austria (asa-numitul corona-kurzarbeit), in baza acestuia angajatii primind 90% din salariul net, angajatorii suportand remuneratia aferenta orelor efectiv lucrate, iar statul diferenta. De asemenea, printre statele membre UE care au implementat masuri de sprijin pentru subventionarea timpului redus de munca se mai numara Franta si Slovenia.
