Mirajul cosului de cumparaturi: Romanii cumpara mult si de proasta calitate

Mirajul cosului de cumparaturi: Romanii cumpara mult si de proasta calitate

Provocarile anului 2020 au dus la o schimbare a obiceiurilor de consum ale romanilor, dar nu neaparat in bine: romanii au invatat sa-si faca stocuri cu alimente neperisabile, dar cosul de cumparaturi ramane la fel de incarcat cu produse de calitate slaba. O consecinta a acestui fapt o reprezinta si numarul mare de persoane diagnosticate cu obezitate si boli cardiovasculare, in randul carora virusul Sars-Cov-2 a facut ravagii. Pandemia a incurajat si fenomenul "dublului standard", sunt de parere specialistii, care cer ca Romania sa adopte legi clare si cu sanctiuni dure pentru cei care apeleaza la astfel de practici.

"Mult si ieftin" ramane deviza romanului de rand

Cozile infernale din fata magazinelor si agitatia din interior, in goana dupa cat mai multe produse, tradusa intr-o "frica de a ramane fara mancare", au caracterizat perioada de inceput a lockdown-ului. Obisnuiti sa cumpere ce au nevoie, cand au nevoie, romanii s-au trezit peste noapte intr-o mare de incertitudini si restrictii. Au cumparat peste limite, multe produse de care nu aveau nevoie sau care erau de proasta calitate, doar pentru a-si vedea caruciorul de cumparaturi plin. Costel Stanciu, presedinte Asociatia Pro Consumatori, organizatie neguvernamentala, infiintata in 1990, cu scopul de a promova drepturile si interesele consumatorilor, a acceptat invitatia RisCo de a analiza comportamentul de consum al romanilor in ultima perioada.

"La romani persista mirajul cosului plin de cumparaturi de o calitate scazuta. Absenta cunostintelor de baza despre marfuri, prezenta masiva pe piata a marfurilor falsificate grosolan si a celor din categoria „dublu standard”, care sunt de fapt tot marfuri falsificate daca ne raportam la retetele/compozitia/fiabilitatea produselor originale, sustin acest comportament de consum bazat pe achizitii de natura cantitativa, fara a avea in vedere calitatea acestora. Majoritatea covarsitoare a romanilor cumpara produse ieftine, mare parte dintre acestia avand si constrangeri de natura financiara, in timp ce cealalta parte este victima practicilor comerciale inselatoare. Doar o parte insignifianta, circa 10% dintre consumatorii romani, este capabila sa evite aceste practici inselatoare, pe o parte dintre acestia ajutandu-i puterea mare de cumparare", sustine Costel Stanciu, presedinte APC.

Alimentele ieftine, cauza obezitatii si bolilor cardiovasculare

Suntem ceea ce mancam! Auzim foarte des aceste cuvinte. Alimentele pe care le consumam isi pun amprenta asupra dezvoltarii noastre si asupra sanatatii fiecaruia. Cati romani citesc etichetele produselor achizitionate? Cati dintre ei stiu sa intepreteze acele cifre? Stilul de viata sedentar si alimentele consumate sunt arme impotriva propriului organism.

"Ingrijorarea cea mai mare o reprezinta obezitatea la copii. Unul din patru copii este obez, in timp ce unul din trei copii este supraponderal. Alimentele fabricate pentru copii sunt adevarate bombe calorice, zaharul fiind prezent in alimentele copiilor, indiferent de natura acestora, de la paine, cereale, produse pe baza de carne, lactate, alimente care constituie baza alimentatiei copiilor. Cauza principala a obezitatii o constituie alimentele ieftine, sarace in proteine si fibre, dar bogate in carbohidrati cu ardere rapida si grasimi de calitate scazuta, care sunt lipsite de satietate si genereaza cantitati mari de calorii. Sedentarismul, coroborat cu alimentatia alcatuita din alimente fara nutrienti de calitate au dus la o crestere a persoanelor supraponderale, unul din doi adulti avand probleme din acest punct de vedere, in timp ce unul din patru adulti sufera de obezitate", semnaleaza Costel Stanciu.

Pandemia a incurajat "dublul standard"

Un subiect intens dezbatut in ultimii ani este si cel al fenomenului "dublului standard". Sa ne amintim caun studiu UE, dat publicitatii de Comisia Europeana in 2019, in care au fost analizate 1.400 de produse alimentare din 19 tari membre, arata ca 9% din produsele prezentate ca fiind aceleasi in intreaga UE aveau in realitate o compozitie diferita. Totusi, studiul nu a aratat un decalaj intre est si vest in ceea ce priveste compozitia produselor alimentare de marca. Romania nu a fost inclusa in acel studiu. Costel Stanciu, presedinte Asociatia Pro Consumatori este de parere ca problema "dublului standard" este mai grava decat pare si ca pandemia a accentuat acest fenomen.

"Este nevoie de o reforma institutionala in cadrul institutiilor cu atributii in domeniul supravegherii pietei agroalimentare si nealimentare, respectiv Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, Autoritatea Nationala Fitosanitara si Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor. Cele trei institutii trebuie reorganizate sub forma unei singure institutii dupa modelul Consiliului Concurentei, iar noua institutie sa fie in coordonarea Parlamentului Romaniei. In legislatia nationala nu exista sanctiuni de natura contraventionala sau penala care sa sanctioneze marfurile cu dublul standard, ci exista sanctiuni pentru marfurile falsificate, in felul acesta s-a reusit sa se ocoleasca legea romana. Marfurile alimentare si nealimentare din categoria dublul standard reprezinta mai mult de jumatate din volumul marfurilor vandute pe parcursul unui an calendaristic. Ponderea cea mai mare o detin marfurile nealimentare mai ales la nivel de marci consacrate, pretul acestora fiind in unele situatii mai mare cu pana la 150% fata de cel al acelorasi produse din aceeasi marca ce se comercializeaza in tarile de origine ale marcilor respective", sustine Costel Stanciu.

In concluzie, in continuare este nevoie de o educare a comportamentului consumatorului roman, dar si de educatie financiara. Toate acestea nu sunt insa posibile in lipsa unor venituri care sa depaseasca conditia de trai "la limita supravietuirii".