Ministerul Finantelor Publice a imprumutat ieri de pe pieţele externe 3,3 miliarde de euro intr-o emisiune de eurobonduri structurată pe doua transe, respectiv 5 şi 10 ani, la care investitorii au introdus ordine de 13 miliarde de euro, potrivit datelor Bloomberg.
Un context iesit din comun inseamna un imprumut mai scump
Astfel, imprumutul accesat de ministrul Citu, facut cel mai probabil pentru a acoperi golul urias din deficitul bugetar, are urmatoarea componenta: 1,3 miliarde de euro pe cinci ani, transa la care investitorii au introdus ordine de 4,4 miliarde de euro, iar celalalt cu o valoare de 2 miliarde de euro pe 10 ani, la care investitorii au introdus ordine de 8 miliarde de euro. Potrivit specialistilor din piata, cel mai probabil dobanda celor doua imprumuturi este cuprinsa intre 3% şi 4%, aceasta fiind fixa si platibila anual.
Este mult, este putin? Raspunsul simplu este ca, daca ne uitam la actuala situatie internationala, care face ca banii sa fie mai scumpi decat in mod obisnuit, dobanda nu este mare. Dar daca ne uitam la precedenta iesire a finantelor in acest scop din ianuarie 2020, cand a imprumutat 3 miliarde de euro, atunci imprumutul nu mai este atat de rentabil. Asa cum scriam, insa, o comparatie intre cele doua nu este complet justa, intrucat contextul actual este cu totul diferit.
Iesirea finantelor, inaintea raportului Standard & Poor’s din 5 iunie
Este insa important de mentionat totodata faptul ca acest imprumut face parte dintr-un program mai amplu, în sensul că a fost lansat efectiv în anul 2012, iar de atunci au fost atrase de pe piețele internaționale aproximativ 30 miliarde euro. Astfel, împrumutul actual este o continuare a programului din urmă cu opt ani.
Iesirea finantelor a venit de asemenea dupa momentul de luni, cand guvernatorul BNR, Mugur Isarescu a declarat ca intre 1 aprilie și 15 mai, Banca Nationala a injectat in piata lichiditati de 13 miliarde lei, prin operatiuni repo. De asemenea, BNR a cumparat de piata secundara titluri de stat în valoare de 3 miliarde lei, rezultatul fiind că dobânzile au scăzut pe piața interbancară, iar leul a rămas echilibrat în raport de moneda euro. Specialistii pun insa mesajele guvernatorului BNR pe seama transmiterii unui semnal catre investitorii externi, el dorind astfel sa arate ca Banca Nationala poate interveni pentru ajustarea echilibrelor macroeconomice.
Nu in ultimul rand, trebuie remarcat ca iesirea finantelor a venit intr-un moment strategic, mai precis inainte urmatoarei evaluari Standard & Poor’s pentru Romania fiind pe data de 5 iunie, moment pana la care oficialii romani vor face probabil tot posibilul pentru a astupa gaura tot mai mare a deficitului bugetar.
