Mediul de afaceri se declara, prin vocea lui Cristian Parvan, Presedinte PIAROM, rezervat cu privire la sprijinul pe care il vor aduce economiei romanesti finantarile prevazute in Planul National de Redresare si Rezilienta – PNRR.
Cristian Parvan a declarat in exclusivitate pentru Risco.ro ca sumele prezentate in PNRR sunt foarte promitatoare, cu conditia ca banii sa ajunga sa fie folositi.
“Dumnezeu iti da, dar in desaga nu iti baga”
“Guvernul se bazeaza pe faptul ca proiectele din PNRR vor mobiiliza mai mult economia, numai ca problema care se pune este: ce fel de proiecte? Cat de mature sunt?
Ni se spune ca sunt 160 de proiecte, ca numar – care sunt acele proiecte? Nu le stie nimeni.
Datele cunoscute azi ne fac sa fim de un optimism moderat.
Trebuie amintit ca din cele 33 de miliarde euro alocate Romaniei pe executia bugetara normala, a fondurilor europene 2014-2020, suntem undeva la 50% fonduri atrase. Deci din banii pe care noi i-am avut oricum la dispozitie pana acum si suntem deja in 2021 – mai avem doar doi ani ca sa consumam fondurile europene.
Iar Primul-ministru ne-a spus dupa sase luni ca nici executia bugetara, pe proiecte bugetate, nu sta prea bine. Adica exista mari diferente de realizare a proiectelor care au fost bugetate. Nu stim care proiecte, ca ne-a dat numai niste procente, pe ministere.
Ar fi trebuit sa spuna: “Uite, proiectele A,B,C,D au avut executie zero”. Ca sa intelegem si noi unde e problema, cine nu pune in valoare proiecte care sunt deja finantate.
Le fel se pune problema cu fondurile din urmatoarea execurie bugetara. Deja, teoretic, a inceput executia bugetara 2021-2027, Ea practic nu a inceput, dar cele 80 de miliarde rezulta din suprapunerea celor doua executii bugetare, pana in 2026.
Evident ca, din punct de vedere al sumelor, sunt foarte promitatoare si ar putea sa duca la o crestere a PIB, dar mai trebuie ca banii sa fie si folositi. Cum se zice, “Dumnezeu iti da, dar in desaga nu iti baga”.”, a spus presedintele PIAROM.
Ingrijorari legate de sectorul productiv
“Semnale de ingrijorare sunt in sectorul productiei, care a ajuns sa contribuie la PIB mai putin decat comertul, si este pentru prima data cand in Romania se intampla asa ceva... Nu mai producem.
Fondurile din PNRR sunt alocate prea putin sectorului productie. O sa se spuna ca investitiile in infrastructura – rutiera si cai ferate, in energie, vor ajuta, evident, sectorul productiv. Ceea ce este partial adevarat.
Faptul ca nu ai drumuri, cai ferate si autostrazi reprezinta o problema. Dar pentru productia ca atare, bineinteles ca nu te ajuta nimeni.
Acolo ar trebui sa fie programe de ajutoare de stat, dar noi nu avem asa ceva. Ca sa exemplific: dam licenta de exploatare litiu-cobalt, elemente foarte importante pentru productia de baterii, dar nu ne-a anuntat ex-ministrul Economiei ca vine firma X sa faca si exploatare, dar sa produca si baterii in Romania.
Asa ca riscam sa dam litiu si cobalt ca sa produca baterii pentru masinile electrice toti ceilalti din jurul nostru.”, arata Cristian Parvan.
Lipsa de strategii
“Pe partea energetica, de exemplu, e posibil ca nici acum, dupa atatia ani de zile, sa nu ai o strategie energetica? Cum sa se faca investitii, daca nu spui ce vrei in domeniul energiei? Si iata ca acest lucru il resimtim acum cu totii.
Revenind, cine stie, in afara de cei care au lucrat la acest PNRR, care sunt proiectele efective? Nu titluri si enunturi goale.
Ca sa nu mai vorbim de conditionalitatile impuse pentru a primi finantarile. De exemplu, sistemul de pensii – este foarte important sa vedem cand si cum se va petrece reforma lui si mai ales cine o va aproba in Parlament.
Daca el conditioneaza alocarile, s-ar putea sa ne uitam la bani de pomana.
O alta conditionalitate ar fi renuntarea la avantajele fiscale date constructorilor. Or, masura asta a ajutat putin piata constructiilor. Daca ne uitam la statistica INS-ului, vedem ca volumul de constructii a crescut, dar a crescut pe imobiliare, pe unde a investit sectorul privat. Pe lucrarile ingineresti ale statului stam in primele sapte luni mai prost decat anul trecut.”, a conchis reprezentantul mediului de afaceri.
