Potrivit datelor furnizate de Banca Naţională a României, chiar în primele zile ale noului an, ROBOR a înregistrat un nou record. Prin urmare, indicele care facilitează calcularea creditelor în lei la 3 luni a ajuns la valoarea de 3,02% pe an, cu 50% mai mult comparativ cu începutul lui 2021, indicele ROBOR la 3 luni fiind 1,98% pe an în perioada respectivă.
Ce reprezintă de fapt indicele ROBOR?
În primul rând, este necesar a fi specificat faptul că, prescurtareaROBOR face referire la termenul de “Romanian Interbank Offer Rate”, reprezentând practic rata medie a dobânzii pentru creditele în RON acordate pe piața interbancară. În principiu, ROBOR constituie un indice de referinţă care se calculează sub monitorizarea atentă a Băncii Naționale a României în colaborare cu organizaţia de informații financiare Thomson Reuters (companie care se ocupă inclusiv de calcularea dobânzilor de referință LIBOR şi EURIBOR utilizate pe plan global).
Cu alte cuvinte, ROBOR-ul se calculează zilnic sub forma unei medii aritmetice a cotelor de dobândă în lei folosite de principalele zece bănci mari din România, fiind rata de dobândă în funcție de care o bancă împrumută lichidităţi altor instituţii bancare. Ca regulă, din rezultat se elimină limitele, adică cea mai mare, respectiv, cea mai mică valoare a dobânzii, pentru un calcul cât mai precis. Aşadar, indicele ROBOR se referă la prețul banilor în termen de dobândă, un reper pentru o anumită monedă naţională.
De ce este importantă valoarea indicelui ROBOR?
În conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei de Urgenţă nr. 50/2010 care prezintă metodologia de acordare a creditelor, evoluția dobânzilor aferente acestor împrumuturi este legată de indicele ROBOR. Întrucât era necesară transpunerea și implementarea în legislația națională a Directivei 2008/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori, autorităţile au fost de părere că se pot acordă credite în funcţie de următoarele opţiuni, respectiv:
➔ cu rată de dobânda fixă
➔ cu rată dobânzii corelată la un indice de referință
Astfel, la momentul respectiv, guvernanţii au optat pentru utilizarea acestui indice de referință (ROBOR) deoarece este o practică des folosită pe plan internațional. Totodată, procesul de stabilire a exponentului bancar este unul transparent. Deci, prin intermediul ordonanței menţionate anterior, statul a dorit să protejeze cetăţenii de eventuale posibile creșteri necontrolate ale ratelor dobânzilor la credite în funcţie de hotărârile unilaterale ale băncilor. Însă, cum am putut observa în ultimii ani, această practică generează şi consecinţe negative, întrucât, dacă ROBOR crește, de regulă este un semnal de alarmă ce anunţă creșteri semnificative pentru ratele de dobândă.
Potrivit specialiştilor, BNR va majora indicele de referinţă de mai multe ori în decursul acestui an, fiind preconizate valori maxime de 2,5%, respectiv 3,5% sau chiar mai mult.
