Deși un subiect destul de puțin abordat în dreptul muncii, hărțuirea morală la locul de muncă există, iar legislația românească prevede și sancțiuni pentru acei angajatori care neglijează acest aspect în relațiile lor cu angajații.
Hărțuirea morală, așa cum este ea definită în relațiile de muncă, are ca scop sau efect deteriorarea condiţiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnităţii angajatului, prin afectarea sănătăţii sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, inclusiv prin conduită dezirabilă, anumite comentarii verbale, acțiuni sau gesturi.
Putem fi în prezența unor acte de hărțuire morală la locul de muncă asupra unui angajat sau asupra unui grup de angajați chiar și în situația în care munca lor este pusă în pericol sau se degradează climatul de lucru, angajații se simt amenințați, fiindu-le afectată demnitatea, personalitatea, integritatea fizică sau mentală.
În prezent, hărțuirea morală poate fi săvârșită atât pe plan vertical (exercitată de către superior asupra subordonatului sau viceversa) cât și pe orizontal (între colegi de același nivel ierarhic).
Astfel, pe de o parte, poate fi autor al hărțuirii morale la locul de muncă reprezentantul legal al angajatorului, superiorul ierarhic al angajatului sau altă persoană cu atribuții de control sau autoritate, iar pe de altă parte, autor poate fi și un alt angajat aflat pe o poziție similară [1], fără să existe o poziție de superioritate între făptuitor și cel hărțuit la locul de muncă.
Responsabilitatea și obligațiile legale ale angajatorului
În ceea ce privește hărțuirea morală la locul de muncă, angajatorul este cel care are responsabilitatea să ia orice măsuri ce se impun pentru a preveni și combate acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă. El nu numai să trebuie să includă în regulamentul intern reguli privind înlăturarea oricărei forme de încălcare a demnităţii, dar trebuie și să prevadă în regulamentul intern sancțiuni disciplinare pentru angajaţii care săvârşesc acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă. Ba mai mult, angajatorului îi este interzis prin lege să impună angajaților norme prin care îi determină sau îi îndeamnă la acte de hărțuire morală la locul de muncă.
Este nevoie ca angajatorul să aibă un comportament activ, să ia măsurile necesare menite să preîntâmpine comportamente ale angajaților care lezează demnitatea, sănătate fizică sau psihică, ori care compromite viitorul profesional al acestora.
În sarcina angajatorul intră și responsabilitatea morală de a veghea la respectarea normelor de conduită în rândul angajaților, și de preferat, de a asigura un climat adecvat productivității și eficienței angajaților la locul de muncă, pe lângă obligația acestuia de a lua măsurile necesare în scopul prevenirii şi combaterii actelor de hărţuire la locul de muncă.
De asemenea, sarcina probei în cazul unei fapte de hărțuire morală revine angajatorului și nu angajatului, care în calitate de victimă a hărțuirii morale trebui doar să dovedească elementele de fapt ale hărțuirii morale, cu precizarea că intenția de a produce prejudicii prin săvârșirea de acte de hărțuire morală nu trebuie dovedită, conform dispozițiilor art. 2 alin. 5 indic. 5 din Ordonanța nr. 137/2000.
Reglementarea hărțuirii morale
Prin Legea nr. 167/2020, care modifică și completează Ordonanța de Guvern nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, a fost definită hărțuirea morală și au fost reglementate o serie de măsuri menite să prevină apariția hărțuirii la locul de muncă. Textele de lege privind hărțuirea morală trebuie corelate, ele regăsindu-se atât în act normativ al Guvernului, lege specială, cât și în Codul muncii.
Angajatorul este obligat să respecte dreptul la demnitate în muncă al salariaților și trebuie să includă în regulamentul intern clauze privind respectarea principiului nediscriminării şi al înlăturării oricărei forme de încălcare a demnităţii conform Codului muncii (art. 242 alin. 1, lit. b).
Hărţuirea morală săvârșită la locul de muncă, cunsocută și sub denumirea de mobbing, se sancţionează de lege (disciplinar, contravenţional sau penal), putând risca amenzi angajații care își hărțuiesc colegii și angajatorii care nu iau măsurile impuse de lege.
Care sunt sancțiunile pentru angajator?
În cazul nerespectării obligațiilor privind faptele de hărțuire morală la locul de muncă, angajatorii din România riscă amenzi considerabile.
Astfel, în cazul în care angajatorul nu respectă obligaţia de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii şi combaterii actelor de hărţuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea în regulamentul intern al unităţii de sancţiuni disciplinare pentru angajaţii care săvârşesc acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă, fapta se sancționează cu 30.000 lei la 50.000 lei.
De asemenea, constituie contravenție fapta angajatorului de a stabili reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajaţii la săvârşirea de acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă, și se va sancționa cu amendă de la 50.000 lei la 200.000 lei.
În cazul constatării unei fapte de hărțuire morală săvârșită la locul de muncă, instanța de judecată poate obliga angajatorul să ia oricare dintre urmăroarele măsuri: (i) toate măsurilor necesare pentru a stopa orice acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă cu privire la angajatul în cauză; (ii) să dispună reintegrarea la locul de muncă a angajatului în cauză; (iii) să-i plătească angajatului despăgubiri în cuantum egal cu echivalentul drepturilor salariale de care a fost lipsit sau să-i achite daune compensatorii şi morale; (iv) să-i plătească angajatului o sumă necesară pentru consilierea psihologică de care angajatul are nevoie, pentru o perioadă rezonabilă stabilită de către medicul de medicină a muncii; și (v) să modifice evidenţele disciplinare ale angajatului.
De asemenea, măsurile menționate mai sus la pct. (i) și (v) pot fi aplicate angajatorului de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, iar neîndeplinirea de angajator a măsurii dispuse se sancționează cu amenda de la 100.000 lei la 200.000 lei.
Astfel, deși rar menționată printre obligațiile angajatorilor cu privire la salariați, hărțuirea morală este o componentă importantă a drepturilor salariaților, care din când în când se activează cu consecințe catastrofale nu doar din punct de vedere legal pentru angajatori, dar și din punct de vedere al imaginii companiei în câmpul muncii și în mediul de afaceri.
[1] Articol - Hărţuirea morală la locul de muncă. Reglementare. Elemente. Repere de apreciere a prejudiciului moral, Conf. univ. dr. Monica Gheorghe, publicat în ”Revista Română de Drept Privat” nr. 3 din 30 septembrie 2020.
