Fondurile europene in general si cele alocate prin Planul National de Redresare si Rezilienta – PNRR in special sunt considerate de factorii de decizie din Romania motorul care va aduce o dezvoltare economica sanatoasa si o crestere a calitatii vietii in tara noastra.
”PNRR reprezintă axul programului de guvernare. Suntem obligați și condiționați să respectăm liniile din PNRR.”, a fost una din primele declaratii ale noului Prim – Ministru, Nicolae Ciuca.
Doar ca, dincolo de optimismul afisat in zona politica, mediul de afaceri din tara noastra si chiar Banca Nationala a Romaniei au exprimat rezerve cu privire atragerea fondurilor europene promise si implementarea proiectelor finantate din bani europeni.
Sceptisicm la BNR
In ultima sedinta de politica monetara a BNR s-a aratat ca ”un grad ridicat de incertitudine caracterizează si perspectiva absorbției fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, precum și a celor aferente noului Cadru financiar multianual 2021-2027”.
Membrii Consiliului de administratie al BNR au evocat procedurile de natură juridică și tehnică ce se cer a fi finalizate pentru obținerea prefinanțării din fondurile aferente Planului național de redresare și reziliență, alături de țintele și jaloanele ferme ce condiționează primirea ulterioară a tranșelor de finanțare, dar și capacitatea instituțională și istoricul realizărilor în domeniu ale României.
Fondurile europene ar trebui sa isi aduca un aport decisiv în cazul formării brute de capital fix, care este de așteptat sa aiba un ritm mult superior mediei anilor pre-pandemie, în contextul unui volum mărit al cheltuielilor publice de investiții și al efectului de antrenare astfel exercitat asupra sectorului privat.
In 2021, formarea bruta de capital fix si-a adus un aport modest la formarea PIB, , in schimb o contributie aproape majoritara a fost adusa de consumul gospodăriilor populației, secondat la mică distanță de cel al variației stocurilor.
Consumul privat, principalul motor de crestere
Trebuie precizat ca formarea bruta de capital fix echivaleaza cu dezvoltarea economica organica, pe termen lung, pe baza investitiilor directe in economie.
BNR apreciaza insa ca în 2022 evolutia economiei va cunoaște o decelerare accentuată, încetinind inclusiv față de anii pre-pandemie, in conditiile in care procipalul motor al avansului economic va ramane consumul gospodariilor populatiei, care va intra pe o panta descendenta, ca urmare a scaderii puterii de cumparare.
De asemenea, mediul de afaceri s-a declarat rezervat cu privire la sprijinul pe care il vor aduce economiei romanesti finantarile prevazute in Planul National de Redresare si Rezilienta – PNRR.
Diferente de realizare a proiectelor care au fost bugetate
Cristian Parvan, presedintele PIAROM – Patronatul Investitorilor Autohtoni, a declarat in exclusivitate pentru Risco.ro, dupa aprobarea PNRR de catre ECOFIN, ca sumele prezentate sunt foarte promitatoare, cu conditia ca banii sa ajunga sa fie folositi.
”Datele cunoscute azi ne fac sa fim de un optimism moderat.
Trebuie amintit ca din cele 33 de miliarde euro alocate Romaniei pe executia bugetara normala, a fondurilor europene 2014-2020, suntem undeva la 50% fonduri atrase. Deci din banii pe care noi i-am avut oricum la dispozitie pana acum si suntem deja in 2021 – mai avem doar doi ani ca sa consumam fondurile europene.
Iar Primul-ministru ne-a spus dupa sase luni ca nici executia bugetara, pe proiecte bugetate, nu sta prea bine. Adica exista mari diferente de realizare a proiectelor care au fost bugetate. Nu stim care proiecte, ca ne-a dat numai niste procente, pe ministere.
Ar fi trebuit sa spuna: “Uite, proiectele A,B,C,D au avut executie zero”. Ca sa intelegem si noi unde e problema, cine nu pune in valoare proiecte care sunt deja finantate.
Le fel se pune problema cu fondurile din urmatoarea execurie bugetara.
Avans de 3,7 miliarde de euro pana la sfarsitul anului
Deja, teoretic, a inceput executia bugetara 2021-2027. Ea practic nu a inceput, dar cele 80 de miliarde rezulta din suprapunerea celor doua executii bugetare, pana in 2026.
Evident ca, din punct de vedere al sumelor, sunt foarte promitatoare si ar putea sa duca la o crestere a PIB, dar mai trebuie ca banii sa fie si folositi. Cum se zice, “Dumnezeu iti da, dar in desaga nu iti baga”.”, a spus presedintele PIAROM.
Prin PNRR, România a obţinut 29,2 miliarde de lei, bani care vor trebui cheltuiți pentru investiţii şi reforme profunde.
Din cele aproape 30 de miliarde, Romania va putea primi din partea UE granturi de 14,2 miliarde de euro, dar și împrumuturi de 14,9 miliarde de euro. Finanțarea din partea UE va sprijini investițiile și reformele cuprinse în PNRR și va contribui la ieșirea României din recesiunea provocată de COVID-19.
Foarte important este avansul de 3,7 miliarde de euro din Planul Naţional şi Redresare şi Rezilienţă, care ar trebui virat inca de finalul acestui an.
