Anuntul sefului Cancelariei premierului Ionel Danca privind deficitul bugetar estimat pentru acest an, rezultat ca urmare a rectificarii bugetare si situat la 6,7%, i-a facut pe multi sa ridice din sprancene, motivul fiind evident: cifra e mai mare decat dublul celor mai pesimiste proiectii, provocand un soc la nivel emotional majoritatii analistilor politici si economici.
Este acest deficit cu adevarat mare?
Sigur, este o intrebare la care trebuie luati in considerare nenumarati factori, cel mai important fiind Produsul Intern Brut in sine al tarilor aduse in discutie, dar daca ne uitam la cifra in sine, chiar si fata de cativa dintre vecinii nostri, trebuie spus ca Romania sta mai bine. Astfel, ucrainenii se asteapta la un deficit bugetar de 7,2%, in vreme ce grecii se vor situa in jurul cifrei de 9%. Doar bulgarii pare ca se vor clasa mai bine, conform datelor oficiale, deficitul bugetar fiind estimat la 2,9%, desi declaratii recente ale oficialilor de la sud par sa sugereze ca acesta e posibil sa creasca, ca si in cazul Romaniei, cu inca aproximativ 3 procente. Cat despre alte tari, chiar daca nu se poate face o comparatie directa datorita nivelului mult mai mare al indicelui PIB, este interesant sa vedem cum performeaza acestea. Astfel, Franta se asteapta la un deficit bugetar de 9%, un record in perioada de dupa cel de Al Doilea Razboi Mondial, ministrul Finantelor Bruno Le Maire declarand ca economia franceza va suferi o contractie de 8%. Ceva mai aproape de noi, Slovacia anunta o contractie de 7,2% a economiei, iar Pakistan, pentru a iesi un pic din zona euro, anunta un deficit bugetar de 9,2%, cel mai mare din istoria aceste tari, in vreme ce al Japoniei se apropie de 8%, iar al Australiei de 8,1%.
Ce a adus rectificarea bugetara cui?
Daca ne uitam pe cifrele avansate de oficiali, un detaliu atrage atentia din primul moment: contrar prognozei FMI, Comisia Nationala de Strategie si Prognoza indica o contractie de numai 1,9% a economiei romanesti, fata de cele 5 procente avansate de Fondul Monetar International. Ce stiu romanii si ceilalti nu stiu? Cat despre cifre in sine, am vazut un plus de peste 8 miliarde de lei la Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, dintre care mare parte, fireste, sunt destinati indemnizatiilor oferite in baza somajului tehnic, un plus de aproape 4 miliarde de lei la Sanatate, si acestia, justificati, fireste, de masurile extraordinare luate in aceasta perioada, dar si un spor de 3,2 miliarde de lei la Finante Publice, dintre care 3 miliarde, adica aproape intreaga suma, la Fondul de rezerva bugetara aflata la dispozitia guvernului, diferenta urmand sa mearga catre IMM-uri. Un alt detaliu semnificativ este atribuirea unui miliard de lei celebrului PNDL, un program devenit un etalon de incompetenta aplicata dupa ce ni s-a spus ca „va scoate Romania din noroi”, singurul lucru pe care a reusit sa-l faca, insa, fiind s-o afunde si mai tare.
Semne bune de la Ministerul Muncii
Un semnal pozitiv a venit recent si de la ministerul condus de Violeta Alexandru, numarul contractelor de munca desfacute fiind in scadere fata de data de 13 aprilie, mai precis 970.005 fata de 1.046.527, in vreme ce acelasi minister anunta aprobarea unor ajutoare de urgenta in valoare de peste 470.000 de lei pentru 146 de familii si persoane singure, plus prelungirea termenelor pentru depunerea documentelor necesare in vederea obtinerii indemnizatiei de somaj. Intr-un alt anunt cel putin ciudat, insa, ministrul Muncii, Violeta Alexandru a declarat ca a inceput inrolarea tuturor angajatilor statului roman, deci a bugetarilor, cu alte cuvinte, in baza de date REVISAL. Pai bine, ne putem intreba, si pana acum acestia unde figurau? Dar pana la urma o astfel de situatie nu trebuie sa ne mire, in conditiile in care si astazi economia neagra a Romaniei se afla la un nivel deosebit de mare. Singurul lucru nou pe care il aflam, insa, iata, indirect, este ca se pare ca si angajatii statului contribuiau la ea.
