Efect de bumerang: Sancțiunile financiare asupra Rusiei ar putea avea consecințe serioase în România

Efect de bumerang: Sancțiunile financiare asupra Rusiei ar putea avea consecințe serioase în România

Sancțiunile financiare impuse de Uniunea Europeană Federației Ruse, în urma operațiunii militare din Ucraina, s-au resimțit din plin la Moscova, unde bursa locală și-a suspendat operațiunile iar acțiunile companiilor și băncilor rusești suferă scăderi enorme pe piețele internaționale.

Globalizarea piețelor financiare duce însă la apariția unui efect de bumerang, prăbușirea valorii activelor mobiliare rusești aducând după sine o scădere semnificativă a acțiunilor companiilor europene care au expunere pe Rusia, în consecință un recul pentru piețele financiare în ansamblul lor.

Astfel, mai multe din marile companii și bănci europene care activează și dețin cote importante de piață și în România au consemnat luni o scădere importantă a valorii acțiunilor, scrie Ziarul Financiar.

Presiune pe sistemul bancar din România?

De exemplu, acţiunile Raiffeisen Bank International (RBI) s-au prăbușit luni cu 18%, pe bursa din Viena.

Conform presei internaţionale, Raiffeisen are o expunere de 1,9 miliarde de euro în Rusia, ţară de unde a venit 35% din profitul pre-taxare de anul trecut al băncii austriece.

Acţiunile Raiffeisen au scăzut cu 34% în ultimele cinci zile, scrie sursa citată.

De cealaltă parte, Erste Group, proprietarul BCR, a consemnat minus de cel puțin 9%, iar UniCredit şi Societe Generale, cu expunere cumulată de 4 miliarde de euro în Rusia, se depreciau cu 9%, respectiv 8,2%.

Iar OMV – proprietarul Petrom, listat la Bursa de la Viena – scădea luni la 10:45, ora României, cu 5,7%, fiind pe minus cu 17% în ultima săptămână, mai scrie sursa citată.

Rubla s-a prăbușit

Euro a scăzut duminică, pe fondul intensificării conflictului armat, cu peste 1% față de dolar, iar moneda Norvegiei s-a devalorizat puternic, pe măsură ce țara a început procesul de excludere a activelor rusești din fondul său suveran.

Rusia rămâne stabilă din punct de vedere financiar datorită rezervelor sale internaționale și nivelului scăzut al datoriilor, a declarat sâmbătă într-un comunicat Ministerul de Finanțe de la Moscova, răspunzând anunțurilor companiilor de rating, care au retrogradat țara în categoria ”junk”.

Cu toate acestea, prețurile la bunurile rusești și ucrainene au scăzut deja în timpul conflictului. Rubla a scăzut la un nivel record, păbușindu-se cu aproximativ 10% în acest an față de dolar, iar grivna ucraineană a scăzut cu aproximativ 8%, potrivit Bloomberg.

Acțiunile rusești au scăzut cu aproximativ o treime până acum în 2022, în timp ce prețurile pentru datoria în valută a țării au intrat în cădere liberă, iar costul asigurării împotriva neplății prin swap-uri de credit default a crescut.

Consecințele excluderii din sistemul SWIFT

Investitorii internaționali vor fi atenți la impactul creșterii prețurilor mărfurilor și la modul în care reacționează factorii de decizie centrali.

Mișcarea de a interzice unii creditori ruși din sistemul de plată SWIFT ar putea avea, de asemenea, efecte mai ample asupra piețelor globale de finanțare.

Decizia ar putea duce la plăți ratate și descoperiri de cont uriașe în cadrul sistemului bancar internațional și ar putea încuraja autoritățile monetare să reactiveze operațiunile zilnice pentru a alimenta piața cu dolari.

Avertismentul ASF

Între timp, în România ASF atrage atenţia investitorilor de pe pieţele financiare, inclusiv celor care activează pe Forex, să încheie tranzacţii doar cu firme de intermediere autorizate şi să fie extrem de atenţi la riscurile aferente tranzacţiilor valutare.

”Investiţiile pe pieţele financiare, inclusiv cele de tip Forex, presupun, de multe ori, fluctuaţii semnificative ale preţului acţiunilor, respectiv ale ratelor de schimb valutar, care pot fi influenţate de contextul politic şi social global sau regional, de politica monetară din diverse ţări, dar şi de rata inflaţiei.

De aceea, în situaţia de faţă, orice plasament trebuie foarte atent analizat, iar riscurile trebuie să fie bine gestionate", subliniază Nicu Marcu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, într-un comunicat de presă.