Cristian Popa, membru în Consiliul de administrație al Băncii Naționale, a publicat luni pe rețelele sociale un mesaj prin care arată că panica populației de la casele de schimb valutar nu are motive reale pentru a fi justificată.
”Leul este cea mai stabilă monedă din regiune de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, stabilitatea caracterizând moneda națională și pe parcursul ultimilor ani.
Astfel, teama unor cetățeni referitoare la o depreciere a leului în raport cu moneda unică europeană și fuga la casele de schimb valutar s-a dovedit a fi nejustificată, o situație asemănătoare cu panica ce a făcut mulți români să ia cu asalt benzinăriile. Lucrurile s-au calmat.
BNR ține leul pe linia de plutire
În condițiile unei volatilități regionale ridicate, o depreciere de doar 0.05% a leului față de Euro arată că Banca Naţională a României reușește să asigure stabilitatea monedei naționale.
În regiune, coroana cehă a pierdut în același interval 3.4%, lira turcească 4.1%, zlotul polonez 5.9%, iar forintul 6.6%, însă în anumite momente deprecierile acestora erau mult mai ample, de până la 8-10%. Rubla a pierdut, desigur, mult mai mult.”, a scris Popa luni pe internet.
Trebuie arătat că, în urma cu aproximativ o lună, Cristian Popa publica o postare pe rețelele sociale în care scotea în evidență vulnerabilitățile economiei naționale.
Deficitele gemene
”Poza macroeconomică românească arată vulnerabilități majore. Deficitele gemene reprezintă o vulnerabilitate macroeconomică importantă la acest moment.
România are cel mai mare deficit de cont din Europa în timp ce zona euro are surplus semnificativ. Anul trecut deficitul extern a crescut cu 55%, la 16,9 miliarde euro.
Deficitul fiscal (diferența între veniturile și cheltuielile publice, sau cheltuielile suplimentare veniturilor) nu este nici el mic, însă este înscris pe o anumită tendință de ameliorare. De consolidare fiscală este nevoie ca de aer, un model economic bazat pe consum guvernamental, finanțat în proporție mare prin îndatorare, nu poate fi sănătos.
Cele două deficite, luate împreună, reprezintă o vulnerabilitate la adresa economiei românești, pentru că o bună parte din ele este finanțată de către piețele internaționale (...).
Ce ar putea însemna pentru piețe si pentru finanțarea deficitelor un conflict geostrategic în Estul Europei? Vă las pe dumneavoastră să răspundeți, eu cred ca nimic bun.”, comenta Crsitian Popa pe internet, cu o lună în urmă.
Perioadă grea pentru economie
De precizat faptul că, la 28 februarie 2022, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 41,88 miliarde euro, față de 43,11 miliarde euro la 31 ianuarie 2022.
Luni, Institutul Național de statistică a anunțat că rata anuală a inflaţiei a urcat la 8,53% în luna februarie 2022, de la 8,35% în ianuarie, un nou salt al prețurilor, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 9,33%, cele alimentare cu 8,84%, iar serviciile cu 6,08%.
Economia autohtonă a frânat brusc în ultimul trimestru al anului trecut și mai mulți analiști economici au prognozat deja că primul trimestru din 2022 va consemna recesiune tehnică în România, adică două trimestre consecutive în care avansul economic intră pe teritoriu negativ.
”Războiul complică lucrurile”
BNR prognozează o inflaţie de 11,2% în trimestrul II din 2022, de 10,2% la finalul trimestrului III din acest an şi de 9,6% la sfârşitul trimestrului IV din 2022, conform Raportului trimestrial asupra inflaţiei.
”Situaţia din Ucraina complică, desigur, lucrurile.
Vine după momente tensionate, vine după problemele din lanţurile de producţie, problemele care existau deja în piaţa produselor energetice şi vine să complice aceste evoluţii şi nu ne face munca mai uşoară", a afirmat luni Cristian Popa, la Digi 24.
El a arătat că relaţiile comerciale ale României cu Rusia şi Ucraina sunt foarte reduse, între 1 şi 3%, iar impactul direct pe acest canal este redus.
