Primele 7 luni din acest an au dus decalajul dintre veniturile la buget și cheltuielile statului la aproape 50 de miliarde de lei (4,7% din PIB), arata datele publicate astazi de oficialii Ministerului Finantelor Publice. Astfel, deficitul este cu 18 miliarde de lei mai mare decat în perioada similara a anului trecut.
Cum se explica cresterea deficitului bugetar
Creşterea deficitul bugetar aferent primelor şapte luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată, pe partea venituri, de evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-iulie datorită crizei, precum şi ca urmare a amânării plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada crizei (12,5 mld lei), de creşterea cu 3,05 mld lei a restituirilor de TVA, faţă de nivelul aferent perioadei ian-iulie 2019, pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat, precum şi de bonificaţiile acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit şi a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,25 mld lei.
Evoluţia negativă este explicată si de contracţia activităţii economice, de amânarea achitării obligaţiilor fiscale de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit (OUG nr. 29/2020), precum şi de bonificaţiile de 5% pentru marii contribuabili, respectiv 10% pentru contribuabilii mici şi mijlocii, acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit (OUG 33/2020, bonificaţii acordate în sumă de 0,5 mld lei).
Si la incasarile din TVA stam mai rau decat in 2019
Încasările nete din TVA au înregistrat 29,86 mld lei în primele şapte luni ale anului 2020, în scădere cu 16,4% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. După recuperarea de luna trecută, în luna iulie dinamica încasărilor brute din TVA a redevenit negativă (-12,8% an/an), în concordanţă cu evoluţia bazei macroeconomice relevante.
Evoluţia încasărilor din TVA în primele şapte luni ale anului a fost influenţată negativ de: (i) creşterea rambursărilor de TVA cu 27,8% (an/an) cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar pe perioada crizei; (ii) prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale declarate; (iii) evoluţiile economice nefavorabile din sectoarele economice, începând cu luna martie (cu precădere industrie, servicii pentru populaţie şi comerţul cu autovehicule).
Cheltuielile cu asistenta sociala au crescut
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 79,99 mld lei în creştere cu 22,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie 2019, cu 15%, respectiv de la 1.100 lei la 1.265 lei, a îndemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată cu 10%, majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, precum şi indexarea acestora cu rata inflaţiei din anul 2019, începând cu 1 ianuarie 2020.
De asemenea, o creştere se reflectă şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 12,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat şi pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.
In concluzie, desi se poate spune ca la momentul actual stam mai bine decat cele mai pesimiste previziuni, intotdeauna importanta este tendinta. Iar daca ne uitam la tendinta actuala, subliniata de factorii agravanti citati mai sus (TVA, asistenta sociala etc.) aceasta este ingrijoratoare, riscand sa arunce deficitul bugetar intr-o zona incontrolabila spre finalul lui 2020.
