Comisia Europeana si-a revizuit in jos prognoza legata de cresterea economiei romanesti in 2021, de la 7,4% in previziunile din vara la 7% in estimarile publicate in noiembrie.
Totusi, executivul comunitar anticipeaza un avans PIB robust pentru 2022 si 2023, de peste 5%, fara insa ca dezechilibrele economiei romanesti sa dispara, din contra.
Se asteapta o adancire a deficitului de cont curent, iar datoria publica va depasi 50% din PIB la anul, in conditiile in care se afla la nivelul de 35% din PIB doar in urma cu doi ani.
Economia, sustinuta de consumul privat si importuri
Consumul privat sustinut de importuri ramane principalul motor al avansului economic, dar Comisia Europeana mizeaza si pe o crestere a investitiilor finantate prin granturile din PNRR de la 0,1% din PIB in 2021 la 1,1% din PIB in 2023.
Dupa o revenire puternica in prima jumatate a anului 2021, PIB-ul Romaniei urmeaza sa depaseasca nivelurile de dinaintea pandemiei inainte de sfarsitul anului.
In viitor, se asteapta ca avansul PIB sa ramana robust, la aproximativ 5%, cu consumul intern si investitiile ce vor fi realizate in cadrul Planului National de Redresare si Rezilienta - PNRR ca principali factori de crestere.
Se estimeaza ca somajul va scadea sub 5% in urmatorii ani. Cu toate acestea, prognoza poate fi afectata de riscurile unui nou val de noi infectii cu COVID-19.
Se prognozeaza deficitul public general va scadea treptat, ajungand la aproximativ 6,3% din PIB in 2023, in timp ce datoria publica este asteptata sa ajunga la 53,2% din PIB.
Valul patru al pandemiei afecteaza dinamica avansului PIB
Dupa o scadere a PIB-ului real de 3,9% in 2020, economia Romaniei a inceput o redresare puternica determinata in principal de cererea interna, se arata in Previziunile economice de toamnă, publicate joi de Comisia Europeană.
Pana in toamna anului curent, ridicarea restrictiilor legate de pandemie in toate sectoarele a eliberat cererea care a avut de suferit in special in domenii precum serviciile alimentare, industria hoteliera, divertismentul si cultura.
In plus, activitatea de constructii a fost robusta si investitiile puternice, in special in zona echipamentului digital.
In timp ce sentimentul economic in zona de comert si servicii a ramas puternic in trimestrul III din 2021, restrictiile aduse da valul patru al pandemiei vor contribui la reducerea consumului, iar puterea de cumparare a gospodariilor populatiei va avea de suferit din cauza cresterii pretului energiei.
Adancirea deficitului de cont curent
Se asteapta ca importurile sa creasca in concordanta cu nivelul ridicat al cererii interne. Cresterea exporturilor va fi mai putin dinamica din cauza blocajelor din partea ofertei, in special in industria auto.
Astfel, reducerea exporturilor va avea consecinte negative in avansul PIB, iar deficitul de cont curent este asteptat sa creasca la 6,5% din PIB in 2021.
Pe total, se preconizeaza ca economia Romaniei va creste cu 7% 2021, depasind nivelul de dinainte de pandemie.
Este insa o prognoza modificata in jos a Comisiei Europene, care in Previziunile economice de vara, publicate in august, estima o crestere economica de 7,4% in 2021 pentru Romania.
In plus, Comisia estimeaza ca PIB-ul real va creste cu 5,1% in 2022 si 5,2% in 2023. Intrucat efectele negative ale pandemiei asupra consumului privat sunt asteptate sa se estompeaze, evolutia economica va ramane pozitiva datorita gradului de ocupare a fortei de munca in crestere, diminuarii inflatiei si cresterii robuste a salariilor, sustine Comisia Europeana.
Finantarile din PNRR
Prognoza include si finantarile asigurate prin granturile din PNRR, care sunt urmeaza sa creasca treptat de la 0,1% din PIB in 2021 la 1,1% din PIB in 2023. Astfel, implementarea PNRR va sprijini investitiile atat in sectorul public, cat si in cel privat, noteaza CE.
Se estimeaza ca exporturile vor beneficia o normalizare a conditiilor globale de aprovizionare in timp ce cresterea importurilor este de asteptat sa ramana robusta datorita continutul ridicat de produse din import al cererii interne, in special bunuri de investitii.
In ansamblu, contributia exporturilor nete la cresterea economica va ramane negativa, iar deficitul de cont curent este de asteptat sa ajunga la 6,3% din PIB in 2022.
Riscurile la adresa prognozei de crestere sunt pe partea revizuirii in jos. In primul rand, rata scazuta de vaccinare, combinata cu restrictii suplimentare asupra mobilitatii, ar putea reduce consumul in urmatoarele luni.
In al doilea rand, formarea unui nou guvern ar putea intarzia punerea in aplicare a PNRR, cu consecinte directe in privinta unui nivel inferior al investitiilor.
Inflatia si somajul, asteptate sa scada
Politicile guvernamentale au contribuit la limitarea cresterii ratei somajului, care se estimeaza ca va ajunge la 5% pana la sfarsitul anului 2021, pe fondul unei cresteri economice sustinute si al cresterii cererii de personal in asistenta medicala, tehnologia informatiei si comunicatii si servicii de curierat.
In 2022 si 2023, rata somajului este de asteptat sa scada, in conformitate cu activitatea economica. Nominal se estimeaza o crestere a salariilor stabila in perioada orizontului de prognoza si sub ratele de doua cifre observate in perioada pre-criza, in timp ce cresterea costului unitar al fortei de munca este asteptata sa fie moderata.
Inflatia calculata pe baza Indicelui armonizat al preturilor de consum - IAPC a crescut de la an la an la 4,3% in al treilea trimestru, in mare parte din cauza majorarilor mai accentate de preturi la gaz, energie si petrol, dar si din cauza preturilor mai mari la alimente.
IAPC anual mediu este se estimeaza ca va ajunge la 4% pana la sfarsitul anului 2021, in principal ca urmare a energiei mai scumpe si a cresterii preturilor la combustibili, urmand sa ramana la acelasi nivel in 2022.
CE estimeaza ca socurile de pret se vor diminua treptat treptat de-a lungul orizontului de prognoza, iar IAPC va ajunge la 2,9% in 2023.
Cresterea incasarilor bugetare in urma digitalizarii
Se prognozeaza ca deficitul public al Romaniei sa scada la aproximativ 8% din PIB in 2021, de la 9,4% in 2020.
In timp ce redresarea economica puternica a sprijinit veniturile guvernamentale pe tot parcursul anului, aceste castiguri au fost diminuate de derapaje in cheltuielile guvernamentale, legate in principal de masurile adoptate in contextul crizei COVID-19.
Se preconizeaza ca masurile de compensare adoptate recent pentru a diminua socul exploziei preturilor la energie vor costa in total aproximativ 0,2% din PIB in 2021 si 2022.
Comisia Europeana estimeaza ca deficitul va scadea la aproximativ 6,9% din PIB in 2022, inainte de a ajunge la 6,3% in 2023.
Cheltuieli cu pensii pentru 2022 sunt estimate ca vor creste intr-un ritm mai lent decat PIB nominal, in timp ce cheltuielile de capital se asteapta sa creasca intr-un ritm sustinut, ca urmare a implementarii PNRR.
Venituri bugetare pentru 2022 si 2023 sunt proiectate sa se imbunatateasca datorita cresterii economice si ca urmare a refomelor pe partea de colectare fiscala, aduse de digitalizarea prevazuta in PNRR.
Datoria publica generala este de asteptat sa creasca la 49,3% din PIB in 2021, 51,8% in 2022 si 53,2% in 2023, in principal din cauza deficitelor primare mari.
Riscurile la adresa prognozei fiscale sunt in general echilibrate, conchide Comisia Europeana.
