Un cartof fierbinte se rostogoleste deja de ceva vreme in societatea romaneasca. Este vorba, desigur, despre celebra lege a pensiilor, nascuta in timpul guvernarii PSD si asumata, parinteste, de Lia Olguta Vasilescu si care se va dovedi, cel mai probabil, o piatra de incercare pentru guvernarea Orban. Daca nu chiar piedica datorita careia isi va frange gatul.
Marim pensiile, dar cat se poate
Pentru ca stie insa exact ce dezastru bugetar presupune acest lucru, Ludovic Orban s-a ferit sa raspunda concret in momentul cand a fost intrebat daca va respecta cresterea de 40% promisa de PSD si pasata, iata, peste ani si pandemii, PNL-ului. „Vom lua toate deciziile în funcţie de evoluţia economiei şi de resursele bugetare pe care le avem la dispoziţie şi mai ales în funcţie de prognozele care se vor face, pentru că obiectivul nostru este să creştem pensiile, dar să le creştem astfel încât să le putem plăti pe toată perioada în care este necesar să plătim pensiile.”, a explicat premierul, concret, pe acest subiect, dar altfel destul de echivoc. Ce ar putea insemna aceasta? Este foarte simplu, nimic altceva decat ca guvernarea PNL va mari, intr-adevar, pensiile in aceasta toamna, dar numai atat cat se va putea, mai precis atat cat sa multumeasca pe toata lumea si sa nu-si ridice in cap cei peste 5 milioane de pensionari din Romania.
85 de miliarde de lei, costul pensiilor in 2020
Pentru anul 2020, cheltuielile cu pensiile din sistemul public erau preconizate a urca la suma de aproximativ 85 de miliarde de lei, adica 7,5% din PIB-ul estimat, asta dupa ce guvernul Dancila stabilise cheltuieli in acest sens de 69 de miliarde de lei pentru anul 2019. Ele au fost, insa, contrazise de realitate, nota de plata finala pentru bugetul incluzand pensiile rotunjindu-se undeva la suma de 72 de miliarde de lei pentru anul trecut. De unde diferenta pana la cele 85 de miliarde pentru 2020? E simplu, ati inteles, exact din acea lege a pensiilor pastorita de Lia Olguta Vasilescu la care faceam referire mai sus si care, iata, este predata asemeni unei castane fierbinti actualei guvernari. La fel de interesanta este insa si o declaratie a lui Mihai Fifor de anul trecut, la vremea aceea purtator de cuvant PSD, si anume faptul ca ponderea in PIB a cheltuielilor cu pensiile este cu mult sub media European de 13%, ceea ce, conform datelor Eurostat, cel puțin la nivelul anului 2016, adica informatia pe care domnul Fifor o avea la dispozitie, era adevarat. Datele actualizate la anul 2017, ultima data disponibila, le puteti gasi aici.
O lege scrisa prost si fara claritate
Cat despre momentul T0 al acestei discutii, legea pensiilor insasi, chiar Curtea Constitutionala a declarat la un moment dat ca a fost scrisa prost si fara claritate, ba chiar cu unele pasaje de-a dreptul neconstitutionale. „Legiuitorul trebuia să fie mai riguros atunci când a stabilit cine sunt contribuabilii la sistemul public de pensii şi cine plăteşte contribuţia de asigurări sociale” se arata in motivarea de atunci a Curtii. Mai mult, forul legiuitor a aratat la vremea respectiva ca Lia Olguta Vasilescu nici macar nu facea diferenta intre „a datora” şi „a plăti”, pe de o parte si „a calcula” şi „a reţine la sursă”, pe de altă parte, fiind nevoit sa-i explice, prin trimiteri la Codul Fiscal, lucruri pe care detinatoarea portofoliului Muncii trebuia sa le stie demult, mai precis ca „datoria” revine in sarcina asiguratului, ca venitul este cel care „se plateste” si ca, in fine, „retinerea la sursa” este apanajul angajatorului. Desi, nu este mai putin adevarat ca efortul CCR de la vremea respectiva era, evident, inutil, Lia Olguta Vasilescu si PSD nefiind interesati de asemenea tehnicalitati, ci pur si simplu de a strange voturi de la milioanele de pensionari din Romania. Lucru pe care il decontam chiar si astazi, iata, in plina pandemie.
