In discursul sau, in cadrul Congresului Extraordinar al PNL de duminica, Nicolae Ciuca a alocat cateva pasaje economiei tarii, lovita mai intai de criza provocata de COVID-19, urmata de cresterea preturilor la energie, la carburanti, cresterea preturilor la bunurile de consum, cresterea inflatiei si criza generata la nivel international de razboiul din Ucraina. Premierul, acum si presedinte al PNL, a preferat doar trecerea in revista a situatiei, punand accentul mai mult pe oportunitati (reprezentate de fondurile europene si banii din programele nationale, la dispozitia autoritatilor). Numai ca, nici aici Romania nu este campioana, ci mai degraba corigenta. Ciuca vrea nota de trecere la „examenul de corigenta al Romaniei” in privinta atragerii si utilizarii fondurilor, pe motiv ca: „avem si oportunitati, si nu ne va ierta nimeni daca le ratam”.
Investitiile, PNRR si „Anghel Saligny”
„Am alocat cea mai mare suma pentru investitii din ultimii 30 de ani – 88 de miliarde de lei. Avem, de asemenea, la dispozitie, 80 de miliarde de euro, din fondurile europene, fie ca vorbim de PNRR sau de cadrul financiar multianual (...) Cum spuneam, nu vom mai avea nicio scuza daca nu vom folosi eficient aceste fonduri pentru a duce la capat marile proiecte din sistemul de invatamant si din sistemul medical, marile proiecte de investitii in infrastructura, energie si digitalizare (...) politicile liberale trebuie sa mentina in centrul lor obiectivul de a creste capacitatea de absorbtie.Ce vreau sa spun este ca inca avem fonduri din cadrul financiar 2014-2020, care trebuie folosite, altfel pierdem acei bani. Avem PNRR – 30 de miliarde de euro, avem cadrul financiar multianual 2021-2027 si PNI Anghel Saligny”, a enumarat Nicolae Ciuca oportunitatile financiare pe care le are la dispozitie Romania.
Din tabloul zugravit de Ciuca, Romania are toate sansele sa iasa din criza, ba chiar sa infloreasca, problema este ca intotdeauna am avut cu ce, dar nu prea am avut cu cine! Mai exact, tara noastra a avut si are probleme in absorbtia fondurilor europene, indiferent de destinatia lor (infrastructura rutiera, canalizare, alimentare cu apa, rampe de gunoi, dezvoltarea comunitatilor, scoli, spitale, agricultura). In nenumarate situatii, autoritatile au fost nevoite sa returneze banii europeni, pentru ca proiectele nu au fost finalizate.
Corigenti si la materia „fonduri nationale”
Pentru ca „Anghel Saligny” este prezentat ca un colac de salvare, nu putem omite faptul ca este un fel de urmas al PNDL si nici la capitolul gestionare fonduri nationale, autoritatile de la noi nu au stat bine.
PNDL a fost principala sursa de finantare la nivel local. Cu toate acestea, multe localitati nu au primit niciun leu, desi aveau nevoie, altele au primit, dar au esuat la capitolele gestionare si implementare proiecte (lucrari abandonate, investitii blocate, procese cu firmele care au castigat licitatiile, termene depasite etc). Banii au ramas ingropati sub straturile de asfalt turnate pe jumatate sau in gropile de canalizare abandonate prin multe comune, unde autoritatile nu au reusit sa treaca de stadiul de santier.
La fel ca in PNDL, acum fondurile “Anghel Saligny” au aceeasi destinatie - drumuri comunale si strazi, extindere retea gaz si canalizare, drumuri judetene, alimentare cu apa, ceea ce ne face sa ne intrebam: ce sanse au acum autoritatile sa treaca de corigenta?
