Cat ne-ar costa o noua stare de urgenta? Cifra este incredibila

Intr-o stare care se degradeaza rapid, precum cea a Romaniei de astazi, cu presiunea revenirii unor restrictii, cel putin pe regiuni, publicul uita cat de costisitoare a fost starea de urgenta impusa in urma cu cateva luni. Specialistii estimau, la sfarsitul acesteia, faptul ca din economie se evaporasera peste 30 de miliarde de euro, suma la care s-au adaugat pierderile din diversele sectoare de economie afectate si dupa ridicarea starii de urgenta. Din sectorul transporturilor, spre exemplu, numai Metrorex acuzase pierderi de 331 milioane de lei in trimestrul 1 2020.

Si o revenire partiala la starea de urgenta ar fi dezastruoasa

Cat despre alte domenii de activitate, nici acestea nu se simteau mult mai bine. Numai o luna de oprire a activitatii pentru Zona Comerciala Baneasa a insemnat pierderi de 4,4 milioane de euro. In cazul AFI Cotroceni, vorbim despre o pierdere de 3,3 milioane de euro, iar pentru Mega Mall scaderea in cifra de afaceri s-a ridicat la 2,3 milioane de euro. Iar acesta este numai un exemplu local, fara a lua in calcul celelalte centre comerciale din Bucuresti ori din tara. Cat despre sectorul constructiilor, unde estimarile specialistilor arata o scadere de 10% in anul 2020 (pierderi de aproximativ 47 de miliarde de lei), fireste ca o revenire la starea de urgenta, fie ea si partiala, nu ar face decat sa accentueze dezastrul. Adaugati la asta si HoReCa, ale carei pierderi actuale au depasit 2 miliarde de euro si obtinem un tablou general pentru care cuvantul dezastruos ar fi unul bland.

Pierderile economiei ar putea depasi 500 de milioane de euro/zi

Daca specialistii din piata estimeaza, asadar, ca in starea de urgenta pierderile in economie au fost de aproximativ 500 de milioane de euro pe zi, ne putem astepta ca, in cazul nefericit al unei noi stari de urgenta, pierderile sa creasca, daca nu chiar sa se dubleze. Iar la acest lucru va contribui nu doar inchiderea efectiva a business-urilor, cum se vechiculeaza in cazul de fata pentru terasele restaurantelor, ci si epuizarea mentala si fizica a patronilor. Pentru ca, intr-adevar, cum se presupune ca ar mai face fata patronul unui restaurant in momentul in care ar afla ca, desi abia a deschis la exterior, trebuie sa inchida din nou? Este foarte simplu, intr-un astfel de caz multi si-ar putea pune problema ca este mai eficient fie sa nici nu mai deschida, fie sa se reprofileze pur si simplu.

Este de la sine inteles, prin urmare, ca cel mai bun lucru pentru economia romaneasca in acest moment ar fi un comportament exemplar si unit al populatiei in fata amenintarii pandemiei. Ar fi o responsabilitate civica de care intreaga tara are nevoie in acest moment.