Cat de mult a scazut in realitate puterea de cumparare? Inflatia oficiala, puternic contestata

Cat de mult a scazut in realitate puterea de cumparare? Inflatia oficiala, puternic contestata

Banca Nationala a Romaniei si-a schimbat saptamana trecuta  prognoza de inflatie pentru finalul anului curent de la 5,6% la 7,5% in decembrie 2021, in conditiile in care rata anuala a inflatiei a ajuns deja la valoarea de 7,9% in octombrie si este cunoscut faptul ca pe final de an au loc noi majorari.

In conditiile in care preturile la gaze naturale, energie electrica, dar si preturile productiei industriale au inregistrat anul acesta avansuri procentuale de doua cifre, tot mai multi economisti acuza institutiile responsabile cu calculul si raportarea evolutiei ratei anuale a inflatiei  - Statistica, Prognoza si, nu in ultimul rand, BNR, ca nu prezinta o situatie corecta.

Rata reala a inflatiei anuale este de cel putin de 10% pe final de an,  arata estimarile mai multor specialisti, care vin si cu argumente in acest sens.

”In mod real, inflatia se duce chiar spre 15%”

Analistul economic Radu Soviani si-a prezentat argumentele pe blogul propriu:

”(...)Acum, inflatia raportata este de 8%. Si mai avem 2 luni din an. In mod real, inflatia se duce chiar spre 15%.

Comisia Nationala de Prognoza nu tine cont insa de inflatia reala cand calculeaza cresterea economica. Astfel, valoarea nominala a PIB ar trebui ,,deflatata” cu cresterea generalizata a preturilor. Adica cu inflatia, care e spre 10%, asa cum va avertizam.

In schimb, Comisia Nationala de Prognoza, aflata ca nicaieri in lume in lantul direct al Guvernului (in loc sa fie independenta), ,,deflateaza” PIB-ul nominal cu ceea ce numeste ,,deflatorul PIB”. Surpriza!

Deflatorul PIB ar trebui sa fie un indice ajustare MAI CORECT decat indicele preturilor de consum (despre care si INS sustine ca nu reuseste sa il captureze corect, apeland si la surse alternative (...)), intrucat inflatia masurata prin indicele preturilor de consum nu cuantifica decat un cos de bunuri si servicii, stabilit cum le vine pe chelie specialistilor.

Deflatorul ar trebui sa urmareasca TOT!”, explica Radu Soviani.

”Rad si curcile!”

”Or, este evident pentru oricine care nu este venit acum de pe luna, ca inflatia in primele 8 luni nu a fost de 7,9% ci mult mai mare, cu consecinta scaderii spre dublu a puterii de cumparare, ceea ce ar trebui sa se vada in cresterea tuturor preturilor din economie, adica in deflator, cel care ne ajuta sa aflam cresterea economica reala (raportata la volumul activitatii anului precedent si extragand ceea ce inseamna majorare de preturi)

Insa, in loc sa ajusteze si deflatorul PIB si cresterea economica la conditiile reale de inflatie, cat credeti ca sustine Guvernul Romaniei prin Comisia Nationala de Prognoza? Sustine ca deflatorul PIB este de doar 3,9%! Simplific pentru a se intelege. In economia romaneasca, bunurile si serviciile (pe ansamblul lor) s-au scumpit cu doar 3,9%. Rad si curcile!”, arata analistul economic.

”Deflatorul ar trebui sa fie mai mare”

”In mod evident deflatorul este falsificat raportat la:

-   indicele preturilor de consum, falsificat in jos, la 7,9% (cresterea reala a preturilor e multi mai mare);

-   la insasi ratiunea de existenta a indicatorului ,,deflator PIB” – care ar trebui sa surprinda cresterea generalizata a preturilor, in mod real mai mare decat bruma reusita sa fie capturata, pe surse alternative, de INS.

Deci, deflatorul ar trebui sa fie MAI MARE, si nu mai mic.

Iar mai mare, in conditiile unei inflatii raportate in jos prin IPC de 8%, inseamna spre 10%, pentru oricine care simte cum au mers preturile real, in economie: de la carburanti, gaze, energie electrica, alimente si TOT.”, potrivit sursei citate.

”Au incurcat cifrele de crestere economica, cu inflatia”

Daca guvernul considera ca in 2021 avem un deflator (o crestere generalizata a preturilor) de numai 3,9% si sa zicem, PIB-ul nominal (ala cu preturile reale urmare a scumpirilor inflationiste) creste cu 12,8% asta poate conduce, statistic, la supra-raportarea unei cresteri economice de 9%. In fapt, falsa.

Daca deflatorul este de 9% (adica valoarea mai mare de PIB nu este generata in principal din mult mai multe bunuri si servicii produse ci de bunuri si servicii doar ceva mai multe, dar mai scumpe), cresterea economica scade la 3%.

Prin urmare, (...)de fapt, nu cresterea economica este 10% ci inflatia, pe care o vedeau la 3%. Adica, au incurcat cifrele de crestere economica, cu inflatia.

Acum, a devenit evident pentru toata lumea ca inflatia a fost si este subraportata. Nu sunt eu cel mai destept, dar doar cineva batut in cap putea sa sustina in iulie ca vom avea la finalul anului o inflatie de 3-4 sau 5%. Eu am zis ,,spre 10%”. Si eu am avut dreptate.”, conchide Soviani.

”Cat isi rup companiile din profit?”

In context, si profesorul de economie Cristian Socol argumenta recent ca avansul indiecelui preturilor de consum nu poate fi la o treime din cresterea costrurilor de productie ale companiilor din Romania, pentru ca asta ar insemna ca firmele romanesti ”isi rup din profit” pentru a putea functiona.

”Va dati seama cat isi rup companiile din profit daca preturile productiei industriale au crescut cu 16% aug 2021 la aug 2020, Deflatorul prognozat este 4%, Preturile bunurilor de consum au crescut doar cu 5,3%, conform cu datele publicate de INS, iar la export nu pot mari preturile? Sau este altceva? Oricum, vin vremuri grele.”, a scris economistul Cristian Socol pe Facebook, sugerand de fapt ca rata anuala a inflatiei pe care o prezinta statisticile oficiale este mult sub valoarea reala, prin stabilirea unei valori nerealiste a deflatorului PIB.

La randul sau, economistul Adrian Caciu a scris pe internet, la finele lunii trecute, ca rata anuala a inflatiei va depasi 9% la pe sfarsitul anului in curs, consecintele asupra puterii de cumparare a populatiei, dar si pentru economia nationala urmand sa se resfranga si in primul trimestru al anului viitor, cand viteza de crestere a inflatiei se va mentine ridicata.