Banca Nationala a Romaniei adopta o linie fundamental opusa de cea a Bancii Centrale Europene – BCE si mareste din nou dobanzile, pentru a doua oara in putin mai mult de o luna, in incercarea de a tempera presiunile inflationiste asupra economiei.
In timp ce presedintele BCE, Christine Lagarde, a fost poreclita in Germania ”Madame Inflation”, fiind in situatia de a face fata acuzatiilor legate de lipsa masurilor de stopare a cresterii preturilor in zona euro, in contextul in care institutia pe care o conduce a anuntat ca nu intentioneaza sa reduca sustinerea monetara a economiei europene, BNR inchide treptat robinetul creditelor ieftine.
Dobanda de politica monetara, majorata la 1,75%
Astfel, Consiliul de administratie al BNR a hotarat in sedinta de marti, 9 noimbrie 2021, majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,75 la suta pe an, de la 1,50 la suta pe an, incepand cu data de 10 noiembrie 2021, si pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara.
Este a doua decizie consecutiva in acest sens, dupa cea din 5 octombrie 2021, cand CA al BNR a hotarat majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,50 la suta pe an, de la 1,25 la suta pe an, incepand cu data de 6 octombrie 2021.
In plus, s-a luat decizia majorarii ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 1,00 la suta pe an, de la 0,75 la suta pe an, si a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) la 2,00 la suta pe an, de la 1,75 la suta pe an, incepand cu data de 6 octombrie 2021.
Dobanda de politica monetara s-a majorat astfel cu jumatate de punct procentual in aproximativ o luna de zile.
Cresc dobanzile la credite si depozite
Totodata, Consiliul de administratie al BNR a decis ieri extinderea coridorului simetric format de ratele dobanzilor facilitatilor permanente in jurul ratei dobanzii de politica monetara la ±0,75 puncte procentuale, de la ±0,50 puncte procentuale, implicand majorarea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 2,50 la suta pe an, de la 2 la suta pe an si mentinerea ratei dobanzii aferente facilitatii de depozit la 1,00 la suta pe an.
Acestea decizii se circumscriu procesului de normalizare treptata a conduitei politicii monetare pe care-l parcurge BNR, in conditii de mari incertitudini, la fel ca si alte banci centrale din regiune.
In acelasi timp, Consiliul de administratie al BNR a decis pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Lupta cu inflatia
Deciziile CA al BNR vizeaza readucerea si mentinerea ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe orizontul mai indepartat de timp, intr‑o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile in contextul procesului de consolidare fiscala, si in conditii de protejare a stabilitatii financiare.
BNR monitorizeaza atent evolutiile mediului intern si international si este pregatita sa utilizeze instrumentele de care dispune in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu.
Consiliul de administratie al BNR justifica masurile adoptate prin faptul ca rata anuala a inflatiei a continuat sa creasca deasupra limitei superioare a intervalului tintei in luna septembrie, urcand la 6,29 la suta, semnificativ peste nivelul prognozat, de la 5,25 la suta in august si 3,94 la suta in iunie.
Accelerarea cresterii ei pe parcursul trimestrului III a fost antrenata mai cu seama de componente exogene ale IPC, similar evolutiilor din prima parte a anului.
Explozia preturilor la gaze naturale, energie electrica, combustibili si RCA
Principala contributie a apartinut, de aceasta data, majorarii considerabile a preturilor gazelor naturale si energiei electrice in luna iulie, careia i s-au alaturat influente venite din continuarea scumpirii combustibililor si din cresterea semnificativa a preturilor legumelor in luna septembrie.
Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a accentuat mersul ascendent in trimestrul III, marindu-se la 3,6 la suta in septembrie, de la 2,9 la suta in iunie.
Evolutia reflecta efectele cresterii cotatiilor marfurilor agroalimentare si a costurilor cu energia si transportul, precum si influentele blocajelor persistente in lanturile de productie si aprovizionare, potentate, pe plan intern, de cererea sporita de bunuri si servicii manifestata ulterior relaxarii restrictiilor de mobilitate si de ascensiunea asteptarilor inflationiste pe termen scurt, carora li s-a alaturat impactul scumpirii politelor RCA in luna septembrie.
Rata medie anuala a inflatiei IPC si cea calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC – indicator al inflatiei pentru statele membre UE) au crescut in septembrie la 3,6 la suta si la 2,9 la suta, de la 2,9 la suta, respectiv 2,4 la suta in luna iunie 2021.
Noile date statistice arata cresterea cu 1,9 la suta a economiei in trimestrul II 2021 – ritm trimestrial relativ incetinit fata de trimestrul anterior, dar ceva mai alert decat s-a estimat anterior –, precum si majorarea mai pronuntata a dinamicii ei anuale, la 13,9 la suta, de la -0,2 la suta in trimestrul I, pe fondul efectului de baza asociat contractiei severe suferite in perioada similara a anului trecut.
Evolutia implica depasirea mai evidenta in acest interval a nivelului PIB pre-pandemie, precum si marirea usor peste asteptari a excedentului de cerere agregata.
