În ultima ședință de politică monetară Bancii Naționale a României, membrii Consilulului de administrație al BNR au scos în evidență problemele majore legate de nivelul de trai cu care se confruntă românii în ultima perioadă.
Este vorba despre tendința abruptă de erodare a puterii de cumpărare a consumatorilor, reflectată de intrarea și adâncirea în teritoriul negativ a dinamicii salariului mediu net real, în ultimele luni.
Avansul veniturilor reale ale populației este departe de a ține pasul cu creșterile galopante de prețuri, iar această situație este de natură a stârni îngrijorări cu privire la dezvoltarea economică a României în 2022.
Toate bunurile de consum se vor scumpi
Reprezentanții BNR au evidențiat creșterile ample consemnate în ultimele luni de prețurile producției industriale, la nivel european și pe plan intern, de natură să afecteze, cu un anumit decalaj de timp, dar și în funcție de situația cererii, prețurile cvasi-totalității bunurilor și serviciilor destinate consumului, inclusiv prin intermediul importurilor.
În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date și evaluări, rata anuală a inflației va crește probabil gradual în următoarele luni, depășind astfel valorile ușor descrescătoare evidențiate pe acest orizont de timp de prognoza pe termen mediu din luna noiembrie 2021.
Aceasta indica un vârf al dinamicii inflației de 8,6 % în iunie 2022, urmat de o descreștere până la 5,9 % în decembrie 2022 și apoi la 3,3 % în septembrie 2023 – ușor sub limita de sus a intervalului țintei.
Noile indicii fac însă ca inclusiv de la nivelul BNR să se admită posibilitatea unei majorări anuale a prețurilor în jurul precoentului de 10%, în condițiile în care mai mulți analiști economici vorbesc încă de anul trecut despre intrarea ratei anuale a inflației pe teritoriul creșterilor formate din procente de două cifre.
Teama de o spirală salarii-prețuri
În acest context, membrii Consiliului s-au arătat foarte preocupați de amplitudinea probabil atinsă în perspectivă apropiată de puseul inflaționist provocat de șocurile pe partea ofertei și de riscul ca acesta să genereze efecte secundare importante, eventual printr-o spirală salarii-prețuri.
În aceste condiții, s-a subliniat în mod repetat necesitatea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, inclusiv din perspectiva credibilității băncii centrale, printr-o nouă reacție a politicii monetare.
Prin urmare, este de așteptat ca BNR să adopte o nouă decizie de majorare a dobânzii de politică monetară, pentru a impune o nouă scumpire a creditului, în condițiile în care membrii Consiliului de administrație s-au exprimat inclusiv cu privire la dinamica anuală în creștere neîntreruptă a creditului acordat sectorului privat.
Ei au atras atenția că aceasta a continuat să urce în teritoriul de două cifre în octombrie și noiembrie.
Avans PIB modest în primul trimestru din 2022
În ceea ce privește presiunile inflaționiste pe partea cererii, membrii Consiliului au observat că noile evaluări indică o stagnare a activității economice în trimestrul IV 2021, urmată de o revenire modestă în trimestrul I.
Evoluțiile fac probabilă o nouă restrângere a excedentului de cerere agregată pe ansamblul intervalului și coborârea lui la valori mult inferioare celor din prognoza precedentă, dată fiind și recenta revizuire considerabilă în jos a datelor statistice privind dinamica activității economice în semestrul I 2021.
Consumul privat fiind principalul motor al dezvoltării economice în România, scăderea puterii de cumpărare nu are cum să rămână fără consecințe la adresa avansului PIB.
