Bancile centrale din intreaga lume, inclusiv BNR, se confrunta, in aceasta perioada, cu urmatoarea dilema: sa creasca dobanzile de politica monetara, in incercarea de a domoli cresterea peste asteptari a inflatiei sau, din contra, sa continue sprijinirea economiilor prin rate reduse ale dobanzilor.
Este un echilibru foarte fragil pe care regulatorii trebuie sa il pastreze, cresterea ratelor de dobanda riscand sa ameninte recuperarea economica post-pandemie, al carei avans a inceput deja sa scada in intensitate, cresterea fiind sub asteptari.
Dobanda de politica monetara a crescut la 1,50% pe an
Iar Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei, intrunit in sedinta de astazi, 5 octombrie 2021, a hotarat majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,50 la suta pe an, de la 1,25 la suta pe an, incepand cu data de 6 octombrie 2021.
In plus, s-a luat decizia majorarii ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 1,00 la suta pe an, de la 0,75 la suta pe an, si a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) la 2,00 la suta pe an, de la 1,75 la suta pe an, incepand cu data de 6 octombrie 2021.
BNR a hotarat si pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Perspective de crestere semnificativa a inflatiei
Evaluarile realizate de specialistii bancii centrale releva perspectiva cresterii ratei anuale a inflatiei la valori semnificativ mai inalte pe orizontul scurt de timp decat cele anticipate anterior, sub impactul socurilor pe partea ofertei.
Determinante sunt noile majorari ample anticipate a fi consemnate de preturile produselor energetice, in principal de pretul gazelor naturale, pe fondul ascensiunii abrupte a cotatiilor pe piata en-gros autohtona si pe plan european si, intr-o mai mica masura, de pretul combustibililor, prioritar pe seama componentei non-benzina si motorina.
Acestea sunt de natura sa amplifice si sa prelungeasca deviatia pozitiva a ratei anuale a inflatiei de la limita de sus a intervalului tintei, dar sa genereze ulterior efecte de bază dezinflationiste semnificative, arata BNR.
Riscurile aduse de valul patru al pandemiei
Valul patru al pandemiei si masurile restrictive asociate genereaza incertitudini si riscuri crescute la adresa previziunilor, cel putin in perspectiva apropiata, in conditiile inrautatirii alerte a situatiei sanitare si ale nivelului foarte scazut al vaccinarii pe plan intern, cu potential impact negativ inclusiv asupra evolutiilor de pe piața muncii, aflate pana de curand intr-o ameliorare evidenta.
Incertitudini si riscuri semnificative decurg, insa, si din conduita viitoarea a politicii fiscale, date fiind, indeosebi, coordonatele recentei rectificari bugetare si eventuala prelungire a instabilitatii mediului politic intern, de natura sa pericliteze consolidarea bugetara – proces vital pentru stabilitatea macroeconomica, conform sursei citate.
Probleme la absorbtia de fonduri europene
O sursa de incertitudini si riscuri ramane absorbtia fondurilor europene, in special a celor aferente programului Next Generation EU, importanta din aceasta perspectiva fiind finalizarea aprobarii Planului National de Redresare si Rezilienta, precum si a procedurilor de natura juridica si tehnica ce conditioneaza inceperea atragerii sumelor alocate.
Riscuri semnificative continua, de asemenea, sa vina din evolutia cotatiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice si agroalimentare, precum si din blocaje in lanturile de productie si aprovizionare, de natura sa accelereze inflatia pe plan mondial.
BNR monitorizeaza atent evolutiile mediului intern si international si este pregatita sa utilizeze instrumentele de care dispune in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu.
