Comisia Europeana estimeaza, in Previziunile economice de toamna, ca datoria publica a Romaniei va fi de 49,3% din PIB in 2021, dar ca va creste peste pragul de 50% in anii urmatori: 51,8% in 2022 si 53,2% in 2023, in principal din cauza deficitelor primare mari.
Chiar daca normele europene prevad un prag maxim de 60% din PIB al datoriei publice pentru membrele UE, iar Romania se afla in prezent in situatia tarilor care mai au pana la atingerea acestui prag, proiectiile privind evolutiile viitoare nu sunt deloc incurajatoare.
Comisia Europeana: Datoria publica ajunge la 100% din PIB in 2027
Astfel, situatia fiscala a Romaniei este grava, dupa cum se arata intr-un document trimis de Comisia Europeana ministrului de Finante in ianuarie 2021, caruia ii solicita angajarea intr-un dialog, pentru a stabili care sunt masurile necesare de adoptat.
In anexa documentului se vorbeste mai detaliat cu privire la datoria publica a Romaniei, care poate ajunge la 100% din PIB in 2027.
”Pentru a evalua riscurile de sustenabilitate pe termen mediu, Comisia a realizat o evaluare ad-hoc a sustenabilitatii datoriei publice pe baza abordarii standard. Din cauza deficitului ridicat si a dobanzilor relativ ridicate in comparatie cu alte datorii, datoria publica ca procent din PIB se afla pe o cale abrupta ascendenta”, mentioneaza sursa citata.
In cazul unui scenariu fara schimbari de politici, Comisia estimeaza ca datoria publica se va duce la peste 100% din PIB in 2027, ramanand peste acest nivel pana la sfarsitul perioadei proiectiei, in 2031.
Posibila inghetare a pensiilor si salariilor
In plus, atunci cand datoria publica ajunge la 50% din PIB, trebuie facut un raport in Parlament si trebuie sa se ia decizii privind un program de reducere a cheltuielilor bugetare, conform legii responsabilitatii fiscale.
Iar reducerea cheltuielilor bugetare poate presupune inghetarea salariilor din sectorul public si a pensiilor sau chiar mai rau, asa cum s-a intamplat in 2010.
Suplimentar, exista o probabilitatea crescuta legata de cresterea fiscalitatii, prin majorarea taxelor si impozitelor, dar si ca Statul sa ia decizia de a-si vinde companiile profitabile, pentru a-si putea stinge datoriile, in lipsa altor alternative.
Dat fiind stadiul de capitalizare a pietelor financiare din Romania si nivelul de colectare a veniturilor fiscale, datoria publica din acest moment a tarii se transforma din resursa intr-o vulnerabilitate amenintatoare, apreciaza unii economisti.
Cel mai mare nivel al dobanzilor din UE
Un stat trebuie sa aiba capacitatea de a-si finanta datoria publica, si mai ales de a face acest lucru la dobanzi care permit rostogolirea ei pe termen lung.
Or, Romania se imprumuta de pe pietele externe ce cel mai mare cost al imprumuturilor din Uniunea Europeana.
O eventuala degradare a ratingului de tara ar agrava puternic aceasta stare de fapt, iar Romania sta cu Sabia lui Damocles deasupra capului de doi ani de zile, in conditiile in care nivelul datoriei publice a urcat de la 35% din PIB la finele lui 2019 la peste 49% din PIB, in 2021 pragul de 50% fiind extrem de aproape de a fi atins.
Impact negativ asupra cresterii economice
Banca Nationala a Romaniei estimeaza ca, pentru tara noastra, nivelul 40-45% din PIB al datoriei publice este un prag peste care probabilitatea de recesiune creste foarte tare.
Pentru tarile dezvoltate, studiile arata ca undeva in jur de 85% – 90% din PIB se afla pragul peste care datoria publica are impact negativ asupra cresterii economice.
In schimb, pentru tarile emergente, acest prag este mult mai jos. Unii autori arata 35%-40%, altii 30%- 60%.
Incidenta negativa a datoriei publice asupra activitatii economice se manifesta printr-o serie de mecanisme de transmisie, cum ar fi anticiparea unei inflatii ridicate, incertitudine mare, volatilitate economica accentuata si slabirea disciplinei financiare.
Datoria publica in tarile UE
In Tratatul de la Maastricht se prevede ca tarile membre ale Uniunii Europene pot avea un grad al datoriei publice de maxim 60% din PIB.
Cu toate acestea, exista deja tari europene in care datoria publica este semnificativ mai mare decat cea a Romaniei, iar unele dintre ele au sarit cu mult peste pragul de 60%.
Pandemia de coronavirus a adus o explozie a datoriilor publice in Uniunea Europeana, dar exista si tari cu probleme structurale, care se confruntau cu un nivel mare si foarte mare al datoriei cu multi ani inainte de criza pandemica: Grecia a sarit in 2020 de 200% datorie publica/PIB, Italia si Portugalia de 120%, iar Spania, Cipru, Franta si Belgia de 100% datorie publica raportata la PIB.
