Alarmant: deficitul bugetar ar putea depasi 9% si fara cresterea pensiilor

In cadrul evenimentul ZF Summit Bankers ’20, Eugen Radulescu, directorul Directiei Stabilitate din cadrul BNR, a facut astazi o serie de afirmatii alarmante in legatura cu economia Romaniei. Astfel, acesta a declarat nici mai mult nici mai putin decat faptul ca gaura din buget ar putea depăşi 9% din PIB în acest an, fără a se lua în calcul creşterea pensiilor de la 1 septembrie.

Cresterea pensiilor, cea mai problematica

„Nu numai ceea ce se întâmplă în sistemul bancar contează. Contează tot ceea ce se întâmplă în sistemul financiar al ţării. Noi avem acum o problemă deosebit de serioasă care se numeşte deficit public. Ea a pornit încă de la sfârşitul anului trecut la un nivel care ne situa mult dincolo de mult-discutatul 3%, care este cu totul enorm pentru o ţară care are o creştere economică de 4% aşa cum fost în România. În momentul de faţă ne îndreptăm spre un deficit public de 7%, 8%, 9%, poate va şi depăşi acest nivel, fără să luăm în calcul mărirea pensiilor de la 1 septembrie. Situaţia este extrem de serioasă şi de sensibilă. Eu cred că avem câteva puncte de bază cel puţin în plus la dobânzile pe care le plăteşte România la creditele pe care le ia datorită faptului că încă nu se ştie cum reuşim să o scoatem la capăt cu creşterea pensiilor.”

Potrivit specialistului, anul viitor România va avea încă trei puncte procentuale din PIB la deficit numai pentru majorarea pensiilor, iar acest lucru „creează o situaţie foarte complicata”.

La un deficit de 9%, la anul sigur am fi retrogradati

„Deficitul nu trebuie neapărat să scadă accelerat, dar trebuie să intre pe o tendinţă de descreştere clar. Or, în momentul de faţă, singurul lucru pe care îl avem pe legislaţia în vigoare este că, anul viitor, vom avea încă 3 puncte procentuale din PIB la deficit numai pentru majorarea pensiilor. Asta creează o situaţie foarte complicată. Dacă nu se adoptă foarte rapid o soluţie raţională în această privinţă riscăm ca scăderea dobânzilor să nu mai poată avea loc în continuare. Sunt lucruri strâns legate: deficitul public, deficitul extern, dobânzile, cursul. Nu le putem scoate din pălărie.”

Care ar fi, prin urmare, cele mai grave implicatii pe care le-ar avea previziunile lui Eugen Radulescu, presupunand ca s-ar adeveri? Pai, in primul rand, finantarea functionarii economiei ar deveni tot mai scumpa si, ca o consecinta imediata, dobanzile la care s-ar imprumuta oficialii romani pentru a sustine aceasta finantare ar deveni chiar si mai mari decat in prezent, desi sunt deja printre cele mai mari din Europa. Iar la final, acordand lovitura de gratie acestui esafodaj extrem de subred, investitorii straini ar incepe sa dispara unul cate unul. Cat despre viitoarele evaluari ale agentiilor de rating, nici nu mai este cazul sa vorbim.