A fi sau a nu fi “carierist”?

 A fi sau a nu fi “carierist”?

Doua treimi (66%) dintre adolescentii cu varsta cuprinsa intre 16 si 18 ani, cunoscuti ca "Generatia Z", pun cel mai mare pret pe echitatea privind remuneratia, promovarea si oportunitatile de invatare la viitorul loc de munca, conform unui studiu realizat de o companie de cercetare de piata anul acesta. Dar ei ce ofera in schimb?

Avand in vedere ca, potrivit statisticilor, pana in 2020, peste 35% din forta de munca la nivel global va fi alcatuita din generatia Y (dupa cum arata studiul ”Carierele Generatiei Y: Viziune 2020” al ManpowerGroup).
Pe de o parte, este de inteles si de asteptat ca tinerii sa schimbe joburile frecvent in primii ani de cariera, pentru ca doresc sa experimenteze, sa acumuleze experienta in domenii diverse. De asemenea, studiul arata ca 33% dintre acesti tineri care urmeaza sa intre pe piata locurilor de munca cred ca vor ramane salariati ai primului angajator intre 1 si 3 ani.
Pe de alta parte, specialistii in resurse umane spun ca nivelul asteptarilor tinerei generatii este mult prea ridicat, rezultatul fiind ca ei nu se pozitioneaza la un job pe o perioada mai mare de timp, ci isi doresc o promovare imediata. Nu este prea exagerat?
Prin urmare, se poate face un portret robot al cuiva care doreste sa avanseze in cariera? Sau…Isi mai doresc oamenii sa avanseze in cariera? Ori, mai nou, avem de-a face cu oameni care doar vor sa …treaca pe la locul de munca, sa aiba mai mult timp liber pentru ei, pentru micile placeri ale vietii?

Echilibrul dintre munca si viata privata
Nu as vorbi de un portret robot al celui care avanseaza in cariera, ar fi probabil un termen mult prea general, un sablon care nu se poate aplica tuturor, oamenii sunt diferiti, fiecare cu obiectivele de cariera si abilitatile proprii, diferite unele de altele”, este de parere Ofelia Neagu, Coach&Trainer.
“Sigur ca oamenii sunt din ce in ce mai preocupati de echilibrul dintre munca si viata privata, din ce am putut observa in randul clientilor de coaching, asta nu inseamna, insa, ca daca sunt preocupati de un echilibru neglijeaza automat munca. Pana la urma, atunci cand vorbim de work-life balance vorbim de o echilibrare a activitatilor legate de munca cu activitatile din timpul liber (cu familie, prieteni etc.), astfel incat sa nu riscam ca pe termen lung sa ajungem la burnout. Munca si viata privata nu se exclud una pe alta, este important ca ele sa se imbine intr-un mod echilibrat si armonios in intregul vietii”, mai completeaza Ofelia Neagu.

 

Citeste continuarea pe Cariereonline.ro