Afecțiunile proctologice, precum hemoroizii, fisurile anale sau fistulele, reprezintă patologii frecvent întâlnite în practica medicală, cu un impact semnificativ asupra calității vieții pacienților. În ultimii ani, progresele din domeniul medical au condus la dezvoltarea unor metode terapeutice care pun accentul pe abordări minim invazive, pentru a oferi pacienților o alternativă viabilă la intervențiile chirurgicale clasice.
Intervențiile non-invazive pentru afecțiunile proctologice se bazează pe tehnici care limitează invazivitatea asupra structurilor anatomice perianale și anale. Metodele non-invazive presupun utilizarea unor tehnologii avansate concepute pentru a minimiza disconfortul postprocedural și a stimula procesele naturale de vindecare, fără a compromite funcționalitatea structurilor implicate.
Unul dintre beneficiile importante ale tratamentelor non-invazive constă în protejarea integrității țesuturilor implicate în continență. Procedurile clasice pot compromite mușchii sfincterieni sau vascularizația zonei anale, sporind riscul de disfuncție ulterioară. În schimb, metodele moderne minimizează aceste riscuri, păstrând atât funcția fiziologică, cât și sensibilitatea locală.
Mai mult, reducerea inflamației și a edemului post-intervențional, ce determină o vindecare mai rapidă și o revenire precoce la activitățile zilnice, este o caracteristică distinctivă a tratamentelor non-invazive. În plus, absența inciziilor sau suturilor contribuie la scăderea riscului de infecții.
Tratamentele non-invazive sunt aplicabile în gestionarea unui spectru larg de patologii anorectale, în special pentru afecțiunile cu severitate redusă sau moderată, dar și în stadii incipiente ale anumitor patologii mai complexe. Dintre acestea, cele mai frecvente includ:
Hemoroizii reprezintă una dintre cele mai comune afecțiuni anorectale ce pot fi tratate prin metode non-invazive. Tehnici precum ligatura elastică, fotocoagularea în infraroșu și terapia cu laser sunt utilizate pentru a reduce dimensiunea hemoroizilor și a preveni complicațiile, cum ar fi sângerările sau prolapsul.
Tratamentul non-invaziv poate fi eficient și la pacienții cu complicații, precum tromboza hemoroidală, cu condiția ca diagnosticul să fie stabilit precoce, iar abordarea terapeutică să fie personalizată în funcție de severitatea simptomelor, stadiul bolii și statusul general al pacientului. Ce este tromboza hemoroidala? Comparativ cu hemoroizii, care reprezintă dilatații vasculare cronice ale plexurilor venoase anorectale, tromboza hemoroidală implică un proces acut inflamator și ischemic, cu risc de complicații severe, dacă nu este tratată corespunzător.
Fisurile anale sunt leziuni ale mucoasei canalului anal, frecvent asociate cu durere intensă în timpul defecației. În unele cazuri, pacienții pot raporta scaun cu sange, ceea ce poate indica iritarea continuă a fisurii. Tratamentele non-invazive, cum ar fi aplicarea unguentelor topice cu nitroglicerină sau toxină botulinică, sunt opțiuni terapeutice care promovează relaxarea sfincterului anal și facilitează vindecarea fără a afecta funcția locală.
Pentru fistulele anale simple, metodele minim invazive, cum ar fi tehnica VAAFT (video-assisted anal fistula treatment) sau injecțiile cu fibrină, oferă o alternativă la chirurgia clasică, menținând integritatea sfincteriană și reducând riscul de incontinență.
În stadiile incipiente ale prolapsului mucoasei rectale, tratamentele non-invazive, precum sclerozarea sau electrocoagularea, pot fi utilizate pentru a întări structura tisulară și a preveni progresia afecțiunii.