Daca rutina ta din fiecare dimineata inseamna sa verifici e-mailuri, sa cercetezi Facebook-ul, sa bei cafea in timp ce te indrepti spre metrou, sa cauti pe Google idei si informatii, sa verifici notificari nesfarsite, atunci, cu siguranta, ai acumulat un volum mare de oboseala.
Neurocercetatorii cad de acord asupra unui fapt mai putin cunoscut de publicul larg: pendularea constanta intre activitati ne extenueaza creierul.
Cand cadem in capacana multitasking-ului, nu reusim sa implinim mai mult de o activitate, ci doar sa trecem de la una la alta, intr-un ritm ametitor. Comutarea ne ucide lent.
De ce se intampla acest lucru? Pentru ca pendularea intre activitati ne fura glucoza si oxigen din creier, slabindu-ne doza de atentie acordata unui task.
Daniel Levitin, profesor de neurostiinta comportamentala la Universitatea McGill, atrage atentia ca: “Aceste schimbari aduc cu sine un cost biologic, care ne face sa ne simtim obositi mult mai repede decat daca ne-am pastra atentia asupra unui singur lucru.”
De asemenea, in aceasta situatie: “Oamenii incep sa manance mai mult si sa consume o cantitate mai mare de cafea. De fapt, ceea ce le trebuie in acele momente nu este o cafea, ci o pauza. Daca nu isi aloca pauze in mod regulat, la mai multe ore, creierul lor nu va beneficia de pe urma acelei cesti de cafea, pe care au consumat-o in plus”, a adaugat profesorul Levitin.
Studiile arata ca persoanele care isi iau o poza de 15 minute, la fiecare cateva ore, sunt mult mai productive. Dar aceste pauze trebuie sa puna accent pe relaxarea inteligenta care sa contina plimbari, muzica, lectura.
Timpul petrecut pe Facebook este daunator in acest caz: “Retelele sociale cauzeaza si mai multa fracturare a atentiei”, pentru ca nu acumulezi decat franturi de informatii, si simultan energia ta se va consuma in van.
Gloria Mark, profesor in cadrul departamentului de informatica a Universitatii din California, remarca faptul ca, atunci cand o persoana este intrerupta, sunt necesare cel putin 23 de minute pentru ca ea sa se intoarca complet la munca pe care o facea initial.
De aceea, multitudinea de task-uri complet diferite, neorganizate potrivit unei logici si a unui calendar, vor afecta randamentul persoanei insarcinate sa le finalizeze.
Balansul intre sarcini foarte diferite produce un volum foarte ridicat de stres, motiv pentru care persoanele aflate intr-o astfel de situatie ajung sa fie irascibile sau sa isi piarda cumpatul cu o mai mare usurinta.
Insa nu toate activitatile de tip multitasking au repercusiuni atat de negative. Sa speli rufele, iar apoi sa citesti o carte sunt activitati care nu iti vor consuma energia, desi sunt diferite.
In contextul profesional, lucrurile se schimba complet.
“Nu poti face doua sarcini in paralel, chiar daca ele sunt simple”, considera Hal Pashler, profesor de psihologie la UC San Diego.
Un alt aspect foarte important de luat in calcul este acela ca o persoana care se ocupa de “n” activitati in acelasi timp va dezvolta o atentie de scurta durata.
Solutia este sa lucrezi intr-un mediu unde se respecta structura planurilor bine puse la punct.
Deseori, angajatorii asteapta performante de la angajatii care fac taskuri din domenii de activitate complet diferite, totul intr-un timp cat mai scurt. Daniel Levitin, profesor de neurostiinta comportamentala, insista asupra faptului ca fiecare persoana ar trebui sa dedice de la 25 de minute pana la doua ore, atunci cand lucreaza la un proiect.
Sursa: Quartz
-small.jpg)
